Vine încă o perioadă aglomerată pentru site-ul nostru, şi vom avea multe noutăţi şi surprize (plăcute, sperăm noi).

Prima pe listă este inaugurarea unei noi categorii de articole: jocurile. Puneam la cale de ceva vreme să lansăm o astfel de categorie, însă până acum nu am avut încă un motiv (a se citi „joc”) demn de a fi inţiatorul acesteia.

Astăzi, însă, situaţia s-a schimbat, şi avem un motiv foarte bun pentru a începe. Iar acest motiv se numeşte Shattered Horizon.

Shattered Horizon este primul joc produs de Futuremark Studios. Deşi este primul joc produs de faimoasa companie, experienţa dobândită în realizarea binecunoscutelor programe sintetice 3DMark şi PCMark pentru evaluarea performanţelor sistemelor poate constitui o bază solidă pe care să înceapă construcţia unui joc de succes. Asta, evident, rămâne de văzut. Dar deja am reuşit să-mi formez o imagine destul de bună asupra jocului, deci citiţi în continuare pentru a şti la ce să vă aşteptaţi.

Înainte să începem efectiv discuţia, doresc să menţionez că jocul este încă sub NDA. Astăzi, Futuremark a modificat NDA-ul, astfel încât acum ne este permis să discutăm despre joc. Însă tot nu vom putea să publicăm imagini din joc sau filmări, ci doar ceea ce se găseşte pe site-ul oficial al jocului.

Buuun, acum că am lămurit acest aspect, să mergem mai departe.

Control

Aşa… ia să vedem despre ce e vorba în propoziţie.

Shattered Horizon este un Multiplayer First Person Shooter, al cărei acţiune se petrece în spaţiul cosmic. Exact, unde nu există gravitate. Acesta e cel mai important şi interesant aspect al jocului, şi e ceea ce diferenţiază Shattered Horizon faţă de orice alt FPS de pe piaţă.

Prima oară când am auzit de el, trebuie să menţionez că eram foarte sceptic cu privire la controlul personajului. Mai ales după experienţa avută în jocul Dead Space. Deşi Dead Space ar fi putut fi extrem de interesant de jucat într-un mediu fără gravitate, controlul extrem de dificil a distrus toată distracţia.

Când am intrat prima oară în Shattered Horizon, habar nu aveam ce se întâmplă. Eram complet dezorientat. Însă această dezorientare a dispărut în următoarele 10 secunde după ce am văzut cât de uşor se controlează personajul. Controlul este clasic, şi se realizează utilizând tastele direcţionale W, A, S şi D, alături de două alte taste importante, Shift şi Space pentru strafe pe axa verticală. Orice om care a jucat vreodată un FPS se va acomoda foarte repede, în maxim 5 minute fiind perfect capabil de a-şi controla deplasarea în orice direcţie.

Sincer, m-a şocat simplitatea controlului. Şi după primele 10 minute, mi-am lăsat baltă colegii şi m-am apucat să zbor aiurea pe hartă, doar de dragul de a mă plimba fără a întâmpina vreun obstacol. Cei care mă cunosc de pe forum ştiu că imi place să joc Quake 3 Defrag. Şi în Defrag, mai presus de orice apreciez viteza şi libertatea de mişcare. De asta îl joc de aproape 5 ani (cu o „mică” întrerupere). Iar în Shattered Horizon ai libertate de mişcare absolută! Poţi să zbori oriunde vrei, oricând.

Eh… nu chiar oriunde. Probabil că cei de la Futuremark s-au gândit că sigur se vor găsi câţiva dezertori ca mine, aşa că au implementat o limită. Dacă te depărtezi foarte mult în afara hărţii, vei da peste o ploaie de meteoriţi, care te va omorî dacă nu te hotărăşti să te întorci din drum.

De asemenea, nu trebuie să zbori tot timpul, ci poţi să aterizezi şi să te deplasezi pe teren solid. Un lucru foarte util, mai ales când ai de apărat vreun obiectiv. Doar în momentele astea eşti complet staţionar. În zbor există inerţie, şi nu prea poţi să te opreşti complet.

Evident, jocul în sine este mai dificil faţă de un FPS convenţional, şi necesită o perioadă de timp pentru a te acomoda. Faptul că eşti într-un mediu complet tridimensional îţi oferă avantaje clare asupra adversarului, pentru că poţi să-l ataci din orice unghi ai chef. Dar acest avantaj se poate transforma oricând într-un dezavantaj, pentru că acelaşi lucru îl poate face şi adversarul tău. Deci trebuie să fii constant cu ochii în toate direcţiile.

O altă dificultate este să te obişnuieşti cu modul de tragere şi de anticipare a poziţiei adversarului. În shooter-ele clasice, tot timpul ştii că adversarul nu poate să meargă decât în stânga sau în dreapta. Însă aici se poate deplasa şi în sus sau în jos. Dacă ţinteşti în faţa lui, convins că va trece exact prin ţinta ta, s-ar putea ca acesta să-şi schimbe brusc direcţia de deplasare, şi să te trezeşti că ai ratat complet.

Cei de la Futuremark au anticipat aceste probleme, şi au creat o interfaţă foarte simplă şi uşor de folosit. N-am să vă spun foarte multe despre ea deoarece e greu să vă explic fără să o vedeţi. Şi, după cum v-am spus deja, nu v-o pot arăta. De asemenea, se poate modifica până la lansarea oficială a jocului. Însă trebuie să menţionez că e foarte bine gândită şi e de un real ajutor în momentul în care eşti dezorientat şi nu ştii încotro să te îndrepţi.

OK, cam astea ar fi de spus despre control. Să vedem şi celelalte aspecte ale jocului. Next page, please!

Arme

Am menţionat pe pagina anterioară că Shattered Horizon este un joc de multiplayer. În total, pe o hartă vor putea juca 32 de jucători simultan. Iar aceştia se vor putea împuşca unii pe alţii cu… o armă. Da, în joc există o singură armă. Însă nu e vorba de orice armă banală, ci de o armă gen „Cuţitul lui Rambo”. La fel de multe opţiuni îţi oferă şi arma din Shattered Horizon. Evident, nu ai busolă şi ac cu aţă ca să-ţi coşi singur rănile 🙂

Lăsând gluma la o parte, arma care o ai la dispoziţie poate fi folosită ca şi o armă clasică de asalt, o armă cu lunetă sau un  lansator de rachete.

Mai exact, în modul standard, arma se comportă ca o mitraileră obişnuită (AK47, P-90 etc). Rată bună de foc, 60 de gloanţe în încărcător, recul decent, destul de uşor de folosit.

Daţi click pe scroll şi veţi avea la dispoziţie o armă cu lunetă. În acest mod, arma va trage 10 gloanţe într-un singur foc. „Wow!” veţi zice. Da, aşa e, în marea majoritate a cazurilor eşti cam mort dintr-o lovitură, dacă aceasta e bine ţintită. Problema e că reculul e uriaş. Iar după ce tragi, te vei trezi că te uiţi în sus şi într-o parte, în loc să rămâi cu ţinta orizontală. În plus de asta, e foarte greu să nimereşti ceva dacă zbori prin aer. Şansa cea mai bună e când eşti ataşat de un perete, tavan, grindă, podea etc.  Ceea ce e bine, pentru că echilibrează jocul.

Dacă vreţi, puteţi lansa şi nişte grenade. În total, veţi avea la dispoziţie trei tipuri de grenade: ICE pack, EMP blast şi MPR grenade. Să le luăm pe rând.

La bază, ICE pack e o „smoke grenade”. Practic aceasta lansează un proiectil încărcat cu apă care explodează şi crează o sferă de gheaţă prin care e foarte dificil să vezi ceva. Se poate folosi pentru a-ţi masca poziţia sau direcţia de deplasare.

A doua pe listă e EMP blast. În momentul exploziei, aceasta îţi dereglează interfaţa şi îţi afectează capacitatea de a te mişca sau ţinti pentru un scurt timp. Vei putea doar să tragi în direcţia în care te uiţi şi să speri că cineva e suficient de incompetent încât să treacă prin ţinta ta. La bază, funcţionează precum „stun grenade”-ul din COD4.

Şi ultima e MPR grenade. Aceasta explodează la scurt timp după părăsirea ţevii, iar unda de şoc va propulsa inamicii din zonă în toate direcţiile. Dacă îţi explodează una direct în faţă, te va arunca direct în câmpul de meteoriţi, unde vei muri. Asta evident, dacă nu ai norocul să dai peste vreun bolovan care să te oprească. Grenada MPR e extrem de utilă dacă vrei să scoţi un inamic din ascunzătoare, sau să eliberezi calea către obiectiv.

Aş mai dori să menţionez că arma e foarte echilibrată. Şi, spre deosebire de alte jocuri, nu mori din 2 gloanţe. Astfel, şi jucătorii mai slabi vor avea şanse să omoare şi/sau să scape de adversar, fără a deveni atât de frustrant încât să ştergi naibii jocul şi să te apuci de Solitaire. În plus de asta, gloanţele se comportă ca şi cele cu trasoare, deci sunt de un real ajutor când nu vezi adversarul, dar vezi de unde trage. Sau unde trag colegii tăi.

Buuuuuuun… hai să discutăm şi despre alte două aspecte importante: grafica şi modurile de joc. Dar asta pe pagina următoare.

Grafica

Hello, hello! Bine aţi revenit!

Să continuăm. Ziceam că vom discuta de modurile de joc.

Păi, în varianta Beta, am avut la dispoziţie trei moduri: Battle, Skirmish şi Assault. Să le luăm pe rând.

Battle este foarte similar cu seria Battlefield. Fiecare echipă are câteva puncte de control, iar scopul este să ataci şi să cucereşti punctele de control ale adversarilor, şi în acelaşi timp să le aperi pe cele deţinute de echipa ta.

Al doilea mod, Skirmish, este practic un Team Deathmatch, în care toată lumea trage în stânga şi în dreapta, şi speră să adune cât mai multe frag-uri pentru echipă.

Al treilea şi ultimul din Beta este Assault. După cum îi spune şi numele, scopul este să asaltezi baza inamică şi să capturezi punctele de control. Echipa din ofensivă nu are niciun punct de control iniţial, şi trebuie să captureze toate punctele inamice în timpul alocat turei. Echipa din defensivă, odată ce a pierdut un punct de control nu-l mai poate recaptura. În tura următoare, echipele se inversează.

În cazul în care mori, respawn-ul se face de regulă foarte repede, între 5 şi 10 secunde. La fel ca în COD4.

Hărţile sunt destul de bine gândite şi echilibrate. Însă sunt uriaşe, pentru că sunt gândite pentru 32 de jucători. În plus, sunt şi foarte complexe. Dacă adăugăm şi faptul că ai mobilitate completă, atunci obţinem o reţetă de succes pentru a te rătăci. Noroc cu interfaţa care te ajută foarte mult prin indicarea poziţiei obiectivelor şi distanţei până la ele. Până înveţi hărţile e dificil, dar pe măsură ce te obişnuieşti, e mult mai uşor. Oricum, ai foarte multe locuri în care să te ascunzi 🙂 Şi o să vrei să te ascunzi, când inamicii te atacă din toate părţile.

Per ansamblu, jocul este foarte similar cu Call Of Duty 4, şi se bucură de acelaşi balans reuşit şi stil de joc deschis şi relaxat. Deci celor care apreciază COD4 le va place cu siguranţă şi Shattered Horizon.

Să discutăm puţin şi de grafică.

Primul lucru important de menţionat e că Shattered Horizon e un joc exclusiv DirectX 10. Ceea ce înseamnă că nu va funcţiona pe Windows XP, ci doar pe Vista sau 7.

Grafica este impresionantă. Mediul înconjurător arată fantastic, texturile sunt extrem de detaliate iar efectele de lumini şi umbre sunt excelent realizate. Mi-a plăcut foarte mult prima dată când zburam pe lângă un asteroid şi umbra imi era proiectată pe suprafaţa lui, mişcându-se deodată cu mine.

Hărţile sunt foarte bine construite şi sunt foarte variate: sateliţi, baze aflate la suprafaţa asteroizilor şi tunele săpate prin asteroizi sunt doar câteva dintre hărţile prin care am avut ocazia să zbor în Beta.

N-am putut să fac un studiu complet asupra impactului detaliilor asupra performanţelor şi nici nu ştiu cât de relevantă ar fi fost (având în vedere că e Beta), însă pot să vă spun că pe configuraţia mea, jocul a rulat perfect, cu toate detaliile la maxim, fără să am vreo sacadare bruscă sau alte probleme.

Cam atât vă pot spune deocamdată despre grafică, in general. Rămâne să admiraţi screenshot-urile din joc, sau trailerele existente pe site-ul oficial.

Să trecem pe ultima pagină, şi să vedem ce concluzii putem trage.

Concluzii

E greu să explici acest joc. Pentru că e genul de joc care nu poate fi deplin înţeles până în momentul în care îl joci efectiv. Iar după ce începi să-l joci, vei deveni dependent de el. Fiind un joc exclusiv multiplayer, adevărata lui valoare va fi atinsă doar în momentul în care îţi formezi un clan alături de prieteni. Şi când începi să joci mai serios. Faptul că ai libertate totală de mişcare este un avantaj extraordinar, care va influenţa foarte mult numărul şi complexitatea strategiilor de joc.

Mi-a plăcut foarte mult stilul de joc, doza echilibrată de momentele  de relaxare, momente de concentrare şi momente de panică şi dezorientare completă (datorate în special exploziei unei grenade MPR). Însă cel mai mult mi-a plăcut balansul jocului, faptul că nu există arme şi combinaţii imba care să te omoare dintr-o singură lovitură fără niciun fel de replică (gen alt-fire-ul de la Bio-Rifle sau Shock Combo din UT3, sau C4 din COD4) şi care de cele mai multe ori duc la frustrare şi la ştergerea jocului. Din acest punct de vedere e asemănător cu Quake 3. Şi asta îl face foarte accesibil pentru jucătorii începători.

După cum vă informasem şi la rubrica „Ştiri”, Shattered Horizon va fi disponibil doar pe PC şi doar prin reţelele de distribuţie digitală. Deci nu-l veţi găsi în magazine. Data lansării oficiale şi preţul de achiziţie nu ua fost încă făcute publice, dar în momentul în care vom afla, vă vom spune pe forum, în thread-ul dedicat acestui articol.

Totuşi, lansarea va avea loc până la sfârşitul anului. Problema  e că prin aceeaşi perioadă se va lansa şi Call Of Duty – Modern Warfare 2, un concurent foarte solid pentru Shattered Horizon. Însă COD-MW2 va avea un preţ de achiziţie foarte mare, şi nici nu va avea o variantă demo, iar aceste lucruri s-ar putea să conteze foarte mult în balanţă, mai ales în perioada asta de criză. Doar timpul ne va putea lămuri în această privinţă. Cert este că Shattered Horizon e un joc foarte plăcut şi sigur va avea destul de mulţi fani, pentru că oferă ceva ce nu găseşti la alte jocuri.

Ca de fiecare dată vă aşteptăm pe forum, pentru discuţii şi păreri.