The Conduit HD este un remake al jocului The Conduit (lansat pentru Wii în 2009). Acesta oferă destul de multe pentru un joc portabil, o poveste cu conspirații, cutscene-uri, nouă nivele, un personaj principal bine definit, care își exprima frustrările și părerile la cele întâmplate.

Poveste

Nu vă așteptați la cine știe ce revelație, povestea este simplă și poate părea clișeu. Numele tău este Michael Ford (soldat american, bineînțeles) și ești contactat de un tip misterios care îți cere ajutorul pentru a salva lumea (a se citi SUA) de un terorist numit Prometheus. Pe parcurs se mai schimbă lucrurile și ajungi să vezi că nu totul este așa cum pare. Voice acting-ul personajelor este decent, nu pot să spun că m-a zgăriat pe urechi dar nici nu am rămas uimit. Per total, povestea reușește să dea impresia că nu este doar de umplutură, ci te invită să treci mai departe în alt nivel să descoperi mai mult.

Gameplay

Acum să trecem la partea ce mai interesantă și cea care face jocul să iasă in față. Se pot număra pe degete shootere-le de pe console care merg excelent cu controller, iar The Conduit HD este unul dintre acestea. Am folosit doar controller-ul de PS3, iar naturalețea cu care totul se mișcă m-a făcut să cred că mă joc pe PS3. Jocul este complet navigabil din controller, de la ecranul de start, meniu și chiar opțiuni. Toate butoanele pot fi configurate, dar eu am lăsat pe layout-ul default, cu care m-am obișnuit.

Gameplay-ul este destul de consistent având mai multe opțiuni și tactici de a ne lichida inamicii. Armele din joc sunt variate, avem pistoale, smg-uri, mitralieră (cu lunetă), lansator de rachete, arme ale extratereștrilor precum și trei feluri de grenade. De asemenea, dacă ești prin la înghesuială, rămâne întotdeauna variante de a lovi inamicul cu arma (lucru recomandat când ești înconjurat de mai mulți, deoarece îi vei atinge pe toți); majoritatea mor din două lovituri de armă, iar dacă sunteți destul de răbdători puteți termina jocul doar melee :). Dar e păcat, având în vedere arsenalul din dotare și unele părți din mediu care sunt destructibile.

Există și un fel de mini puzzle-uri, care se rezolvă cu ajutorul ASE-ului (un dispozitiv experimental care comunică cu structurile extratereste, hack-uiește servere, scanează mediul după secrete și arată drumul spre obiectiv, asemănător cu Dead Space). Aceastea sunt destul de simple, implică plimbarea printr-o cameră și căutarea unui anumit număr de noduri ascunse pentru a deschide o ușă sigilată de extratereștrii. Nu e nimic spectaculos, dar mai schimbă ritmul jocului. ASE-ul mai are o caracteristică specifică, scoate un sunet ca un radar care detectează ceva, atunci când detectează ceva în apropierea noastră și este nevoie să fie folosit.

Există mai multe setări pentru gameplay, inclusiv un auto-aim, setare care am scos-o din primul minut. Cea mai utilă mi s-a părut cea de reglare a sensibilității țintei, deoarece fiecare este obișnuit altfel, iar setările default nu mi s-au potrivit. Mai ne ajută și costumul, care regenerează viața; pe lângă asta, mai găsim și health packs prin nivele, iar aproape fiecare inamic doborât lasă o fiolă cu o doză mică de hp. Deși pare destul de simplu, primele 3 nivele până să primesc costumul cu regenerare, era să fiu omorât de câteva ori.

Perfomanta

Deși în mod normal când un joc este refăcut pentru tabletă, este așteptată o scădere a calității grafice. Desgiur, aceasta nu se aplică la jocurile de pe Wii, consola fiind mai slabă la perfomanțe decât tabletele contemporane. Jocul este optimizat pentru Tegra 3, grafica este bine lucrată, texturile sunt destul de bune, dar se observă limitări ale hardware-ului ca și în orice joc de tabletă. Un lucru care m-a surprins a fost mărimea nivelelor de joc și absența timpilor de încărcare în acestea. Când te gândesți că te plimbi aproape 40 de minute printr-un nivel și nu te deranjează nici un timp de încărcare, îți vine să treci cu vederea scăpările grafice ce mai apar prin joc. Luminile și umbrele se observă foarte bine în joc, mai ales iluminarea diferită a armei, în funcție de pozitia unei surse de lumină.

Setările grafice pot fi modificate din opțiuni, astfel dacă jocul este rulat pe o tabletă mai slabă (sau un smartphone) să meargă cât mai fluid. În meniul de opțiuni există și o setare numită „Adaptive Settings”, care odată pornită, ajustează real time în timpul jocului setările grafice, pentru a menține un framerate constant. Cu toate acestea, pot să spun că am prins momente în care jocul a sacadat destul de mult, mai ales când zona este mare și sunt mulți inamici prezenți. Nu pot să spun că aceste scăderi sunt un game-killer, dar sunt deranjante.

Oricum, pe tableta Sony Xperia S a rulat bine.

Feeling

Având majoritatea elemntelor bine cizelate, jocul oferă o experiență plăcută, dar nu pot să spun că m-am jucat într-una să il termin. Dar nici nu l-am lăsat să aștepte prea mult. Au nimerit un echilibru de a nu sta lipit de el, maxim 1-2 nivele pe zi, dar ziua următoare iei din nou maneta în mână și vezi ce se mai întâmplă. Nivele dureaza 30-40 de minute fiecare și sunt în număr de nouă, astfel jocul având câteva ore bune de gameplay, cât alte jocuri de pe PC.

Am tot vorbit despre cum arată și cum se simte jocul, dar nu am vorbit despre cum sună. Sunetul este un alt element la care s-a lucrat: extratereștrii au sunetele lor specifice, oamenii vorbesc între ei când te atacă, iar armele și exploziile nu dezamăgesc. Muzica este așa cum v-ați aștepta, ambientală când nu se întâmplă nimic și alertă în lupte.

Că tot avem un arsenal suficient și un control pe măsura, ar fi cazul să vedem cum se comportă „victimele„ noastre. După cum am observat, există două tipuri de inamici: cei slabi care te atacă melee și fără strategie (asemănător cu niște zerglings) și cei cu arme, care stau la distanță, se ascund după obstacole și te flanchează. Aceștia nu stau foarte mult după același obstacol, ci se mută după altul și trag după tine. Level design-ul poate deveni repetitiv, în sensul că avem multe încăperi în același nivel aproape identice. Acțiunea are loc mai mult în interior, dar mai ajungi să te lupți și prin mediul exterior din când în când. Nivele diferă între ele ca design, deși au loc în interior, iar încăperile sunt diferite de la un nivelul la altul astfel încât să nu avem un deja-vu-uri la tot pasul.

Concluzie

Înainte de a trage vreo concluzie, vreau să vorbesc puțin despre metoda de distribuție. Jocul este gratis pe Google Play, dar numai după ce îl pornești vezi că primele două nivele sunt deblocate, iar restul șapte blocate. Este cum ar veni un demo, dar un demo bine gândit: primul nivel este în prezent, când ai arme puternice și costum performant (pentru a vedea ce te așteaptă mai târziu), iar cel de-al doilea nivel este de fapt începului poveștii din joc. Prețul jocului este destul de mic, 4.99$ pentru restul de 7 nivele.

Având în vedere că este un joc care oferă o poveste interesantă, un arsenal suficient, explozii și distracție și un control excelent, pot să spun că este unul dintre cele mai bune FPS-uri de pe dispozitivele mobile.

Grafică: 9
Sunet: 8
Poveste: 7
Gameplay: 9
Feeling: 8
Overall: 8.2