Vom aborda pentru început plăcile video în sine iar apoi vom intra în detalii despre arhitectura noilor GPU introduse pe piaţă de către AMD în luna decembrie.
Avem câte lucruri esenţiale despre care trebuie neapărat să vă povestesc:
- două ventilatoare de 90 mm
- 3 heatpipe-uri
- componente electronice mai bune
Am să mă folosesc de schema disponibilă pe site-ul ASUS pentru a vă face mai uşor să înţelegeţi în ce constă noua răcire DirectCU II.
Unul dintre cele două ventilatoare suflă chiar deasupra GPU-ului, iar cel de al doilea deasupra VRM-ului. Deşi în schema de deasupra se observă 4 heatpipe-uri, în cazul plăcilor video cu GPU-uri AMD, despre care discutăm acum, avem doar 3 heatpipe-uri ce sunt orientate direct spre ventilatorul care suflă deasupra VRM-ului.
Veţi vedea o poză în pagina cu fotografii şi veţi înţelege exact cum este răcirea folosită pentru 6970 şi 6950. În cazul plăcii video GTX 580 ce foloseşte răcire DirectCU II există 5 heatpipe-uri, aşa că vom vedea variaţii ale acestui sistem de răcire în funcţie de necesitatea GPU-ului folosit.
Vă spuneam că cele 3 heatpipe-uri sunt îndreptate direct spre spatele plăcii video, spre lamelele de deasupra VRM-ului. Sub primul ventilator, cel poziţionat deasupra GPU-ului nu înseamnă că avem un mare gol. NU, avem un radiator de aluminiu ce disipă şi el o bună parte din cădura degajată de către cipul grafic.
Am observat că în ultima vreme mai toţi producători au început să folosească nume pompoase pentru combinaţia de piese folosite pe produsele lor. Ultra Durable este probabil cea mai mare vedetă în marketingul taiwanez, iar Super Alloy este denumirea pe care ASUS a dat-o unei combinaţii de piese similare. Indiferent ce nume poartă, este bine de ştiut că în general piesele sunt mai bune decât cele folosite de acelaşi producător pentru un produs ce nu poartă acea siglă.
De exemplu, plăcile video fără Super Alloy au o durată de viaţă de aproximativ 2,5 ori mai mică, iar temperatura la care funcţionează componentele electronice în cauză, se pare că este cu 35°C mai mare.
Toate bune şi frumoase, iar sistemul de răcire chiar pare nervos, dar am discutat de ajuns despre el. Hai să vedem care-i treaba şi cu GPU-ul ce motorizează aceste două plăci video, Cayman.
Cayman, nu Porsche-ul, este GPU-ul care mie chiar mi-a stârnit curiozitatea de când am auzit prima dată de el la pre-briefing-ul de 6870 din LA, dar şi prin modificarea arhitecturală.
În cazul în care nu ştiaţi, AMD folosea o structură formată din 5 shadere per SIMD. Tocmai de aceea era complicat de echivalat numărul shaderelor de la ATI la NVIDIA pentru că producătorul canadian nu numai că folosea configuraţii de 5, dar unul dintre cele 5 este de natură complexă, iar celelalte 4 erau simple.
Cu trecerea la VILW4, AMD foloseşte 4 shadere egale între ele ca putere de calcul, dar dintre care două au câteva funcţii speciale. Din ce am tot auzit de la AMD, ne putem aştepta ca acest design să ofere cu aproximativ 10% mai multă performanţă decât precedentul. Poate că nu este un procent uriaş, dar este un pas înainte.
Probabil cel mai interesant lucru din imaginile de deasupra este faptul că diagrama GPU-ului seamnă foarte mult cu un procesor dual-core. Dar trecând peste asta, printre specificaţiile lui Cayman avem aşa: este un cip de 40nm, are 2,64 miliarde tranzistori, iar numărul maxim de shadere este de 1536.
Dacă mă întrebaţi pe mine, suma shaderelor este un pic neobişnuită pentru modul în care le număra AMD. Adică întotdeauna exista un număr draguţ: 800, 1600. Trecând peste aspectele astea, un lucru este clar: nu vom reţine foarte clar numărul de shadere dar numele lor de produse ne vor ajuta să ne aduce aminte foarte uşor care placă video este mai puternică.
