Pana acum am observat potentialul procesoarelor ce integreaza si un cip grafic puternic. Iar daca privim spre PlayStation 4 am putea spune din start ca APU-urile sunt viitorul. Chiar daca nu pot oferi aceasi performanta unei placi video dedicate, eficienta in mod clar este una foarte ridicata. Oare pot noile APU-uri sa iti satisfaca poftele de League of Legends? Vom afla in cele ce urmeaza.

A-ti construi un PC de gaming ce nu ridica pretentii mai mari de genurile MOBA (League of Legends, DOTA 2, etc.) nu este o sarcina usoara mai ales in cazul in care nu vrei sa arunci prea multi bani pe un astfel de PC.

AMD au inceput de ceva vreme sa acorde foarte multa atentie solutiilor SoC tocmai pentru ca acestea reprezinta viitorul. Kaveri nu face parte din segmentul SoC, insa, este cel mai clar pas pe care AMD il face in acea directie. Integrarea controller-ului de memorie si al IGP-ului nu au fost niste pasi intamplatori.

Logic ar fi ca in viitorul apropiat nevoia de placi video sa fie suplinita de integrarea unui GPU foarte puternic, insa stim cu totii ca acest lucru se va intampla (daca se va intampla) peste o bucata de vreme foarte lunga.

kaveri-01 kaveri-02

 

Caracteristici

 Kaveri este primul APU de la AMD dotat cu un GPU bazat pe arhitectura GCN (Graphics Core Next). Atat din acest punct de vedere, cat si din multe altele, noul APU se aseamana foarte mult cu hardware-ul din PS4 si Xbox One. Dar sa aruncam un ochi pe specificatii mai intai:

KaveriSpecs

Frecventele, cantitatea de memorie cache si majoritatea tehnologiilor suportate de Kaveri ies in evident foarte usor, insa nu si numarul de nuclee de procesare x86, respectiv numarul de shadere. Asta deoarece AMD au decis sa introduca o noua denumire, Compute Cores, ca sa faca totul mai ambiguu. Explicatia este simpla, insa. Patru CPU Compute Cores sunt patru fire de executie ce pot sa fie rulate simultan de cele doua module Steamroller x86. Similar, GPU Compute Cores reprezinta fiecare 64 shadere GCN.

Acum ca am clarificat acest aspect, toate procesoarele cu nucleu Kaveri lansate de AMD folosesc doua module Steamroller (puteti sa le considerati quad core-uri) si pana la 512 shadere GCN. Din pacate, numai varful de gama A10-7850K este dotat cu un GPU cu 512 shadere. Restul au numai 384 shadere GCN activate, insa frecventa de lucru a acestora ramane 720MHz. Un alt detaliu important este ca noile APU-uri Kaveri sunt compatibile numai cu placi de baza socket FM2+ dotate cu chipset A88X, A78 sau A55.

KaveriDieShot

Dupa cum puteti sa observati din imaginea de mai sus, AMD declara ca suprafata pastilei de siliciu a lui Kaveri este de aproximativ 245mm patrati si ca in interiorul acesteia se afla 2.41 miliarde tranzistori. Este folosit un process de fabricatie nou, anume 28nm SHP (Super High Performance). Nu se stiu foarte multe despre acesta la ora actuala, insa este clar ca AMD si implicit GlobalFoundries au renuntat la traditionalul proces de fabricatie SOI (Silicon-on-Insulator) si au optat pentru unul bulk. Mai jos aveti motivele pentru care AMD au luat aceasta decizie:

Kaveri28SHP

Mai pe scurt, AMD au ales noul proces de fabricatie 28nm SHP deoarece le ofera flexibilitate mai mare pentru implementarea GPU-ului si permite obtinerea unor frecvente mai mari la TDP-uri mici. Reversul medaliei este atingerea unor frecvente ceva mai mici la TDP-uri mari, insa AMD spera sa compenseze prin cresterea IPC (Instructions per Clock) cu ajutorul arhitecturii Steamroller x86. Si ca tot a vorbeam de lup, aveti mai jos cele mai importante detalii:

KaveriSteamroller

Conform acestor informatii, AMD au obtinut un spor de performanta mult asteptat pe partea x86. Dupa cum se zvonea de mult timp, aceste imbunatatiri au fost obtinute prin adaugarea unui al doilea decodor pentru instructiuni x86. Se confirma faptul ca performantele slabe obtinute de Bulldozer se datoreaza ineficientei decoder-ului folosit, cel mai probabil din cauza latentelor. Am investigat sporul de performanta dintre Piledriver si Steamroller in sectiunea dedicate testelor de performanta.

KaveriGPU

Dupa cum puteti sa observati din imaginea de mai sus, AMD mentioneaza faptul ca 47% din suprafata pastilei de siliciu a lui Kaveri este rezervata GPU-ului. Tot AMD precizeaza si faptul ca 35% din utilizatorii Steam utilizeaza placi grafice mai slabe decat GPU-ul din Kaveri. Multa lume s-a indoit ca o solutie grafica integrata in procesor ar putea sa fie vreodata capabila sa ofere performante indeajuns de mari incat sa inlocuiasca o placa grafica dedicata, insa iata ca s-a ajuns si in acest punct. Dupa cum era de asteptat, GPU-ul din Kaveri ofera suport pentru toate functiile introduse de a doua generatie de Radeoane, inlcusiv Mantle si TrueAudio. Eyefinity este prezent, alaturi de acceleratoarele multimedia precum UVD si VCE.

Un alt amanunt foarte important in ceea ce priveste Kaveri este hUMA, sau heterogeneous Unified Memory Architecture:

KaverihUMA

hUMA permite accesul nediferentiat la controller-ul de memorie si implicit la intreaga cantitate de memorie RAM atat pentru GPU, cat mai ales pentru GPU, prin intermediul virtualizarii. Aceasta posibilitate a fost sus pe lista de cerinte a producatorilor de jocuri de foarte mult timp si reprezinta inca o tehnologie care nu mai este exclusiva consolelor de jocuri.

Pe langa hUMA, ar mai fi de mentionat si HSA (Heterogeneous System Architecture). Despre aceasta initiativa a celor de la AMD v-am scris mai pe larg in acest editorial, insa imaginea de mai jos reprezinta un rezumat excellent in cazul in care nu vreti sa aflati detaliile:

KaverihUMA2

Pe langa ceea ce v-am scris pana acum, ar mai fi de mentionat un singur lucru. Kaveri foloseste acelasi controller de memorie RAM dual-channel pe 128 biti ca si Richland/Trinity. Singura diferenta este adaugarea suportului pentru DDR3-2400, insa latimea de banda a crescut cu doar 12.5% comparativ cu Richland, in timp ce numarul de shadere a inregistrat o crestere de 33%. Chiar daca nu s-ar tine cont de diferentele dintre arhitecturile VLIW4 (Richland) si GCN (Kaveri), este clar ca latimea de banda nu a tinut pasul. Ramane de vazut daca testele de performanta confirma acest punct de vedere.

KaveriCores

 

Platformele de test

Pentru testarea procesorului Kaveri am utilizat mai multe platforme, insa nu pentru ca am avut mai multe cu acest procesor ci pentru ca am vrut sa va aratam diferite situatii astfel incat sa puteti decide si singuri ce vi se potriveste. In principiu, am incercat sa mentinem cam acelasi nivel al anumitor componente si astfel memoriile utilizate au fost formate din 2 bucati de 4 GB la 2400 MHz Radeon. Pentru stocare am folosit un HDD Western Digital WD3200KS, iar pentru alimentare o sursa Sapphire Pure 950W. De asemenea, pentru o parte din teste am instalat un HIS Radeon R7 250, iar pentur cele de gaming un Sapphire Radeon R9 290.

Mai jos aveti lista celorlalte componente folosite pentru realizarea testelor:

Platforma AMD Kaveri

  • Placa de baza: GIGABYTE G1.Sniper A88X
  • Procesor: AMD A10-7850K
  • Cooler: Noctua L9a
  • Placa video #1: HIS Radeon R7 250 1GB gDDR5
  • Placa video #2: Sapphire Radeon R9 290
  • SO: Windows 7 X64 SP1

 

Platforma Intel i3-4330

  • Placa de baza: GIGABYTE Z87X-UD5H
  • Procesor: Intel Core i3-4330
  • Cooler: Box
  • Placa video: Sapphire Radeon R9 290
  • SO: Windows 7 X64 SP1

 

Platforma Intel i5-4670K

  • Placa de baza: GIGABYTE Z87X-UD5H
  • Procesor: Intel Core i5 4670K
  • Cooler: Box
  • Placa video: Sapphire Radeon R9 290
  • SO: Windows 7 X64 SP1

 

GIGABYTE G1.Sniper A88X

platforma-teste-kaveriAm vrut sa va vorbesc putin despre aceasta placa de baza deoarece nu este singura pe care am testat Kaveri si totusi, ea a reusit sa iasa in evidenta. Principalul aspect care m-a determinat sa o folosesc pentru rularea testelor a fost stabilitatea. Desi CPUz indica o frecventa ciudata pentru Kaveri pe aceasta placa de baza, ea a reusit sa nu ne intrerupa sesiunea de teste asa cum a facut-o ASRock A88X Fatal1ty Killer care ne facea cadou cate un bluescreen la aproximativ 5 minute.

Asadar, G1.Sniper A88X a fost alegerea pe moment pentru aceasta platforma. Nu numai ca aduce o solutie audio superioara, dar si stabilitatea este importanta. In ceea ce priveste restul dotarilor, atat modelul Gigabyte cat si cel Asrock sunt similare, dar detaliile le vom acoperi in articolul lor dedicat, daca va fi cazul:). Dintre toate modelele pe care le-am vazut in ofertele magazinelor, acestea doua sunt cele mai interesante si acesta este si motivul pentru care doar lor le vom acorda atentie.

Totusi, pretul lor este destul de mare avand in vedere limitarile de performanta impuse de catre procesor.

{gallery}/2014/03-hardware/amd-kaveri/galerie-mobo:172:110:0:1{/gallery}

 

 

Teste sintetice

 sintetice

Testele sintetice scot in evidenta mai multe lucruri interesante. In primul rand, majoritatea testelor scot in evidenta o diferenta de performanta destul de mica intre nucleele x86 din A10-7850K si Core i3 4330 la capitolul putere de procesare in Cinebench R11.5, H.264 encoding si Sisoft Sandra Arithmetic. In al doilea rand, se pare ca AMD mai au inca de lucru la capitolul multimedia. Procesoarele Intel au reusit sa obtina scoruri semnificativ mai bune la acest capitol, cel mai probabil deoarece nu exista optimizari pentru functiile dedicate integrate in procesoarele AMD. Si apoi ajungem la capitolul latime de banda.

La prima vedere, s-ar parea ca procesorul AMD a obtinut o latime de banda jenant de mica in comparatie cu oponentii Intel, insa nu este asa. Rezultatul din Sisoft Sandra Memory Bandwidth este obtinut folosind numai unul dintre cele doua controllere de memorie din procesor. Acest fapt se datoreaza felului in care functioneaza modul dual-channel din procesoarele AMD de cateva generatii incoa. Mai exact, acestea sunt setate sa functioneze in mod Unganged, in care fiecare dintre cele doua controllere de memorie opereaza independent unul de celalalt. Aceasta abordare permite obtinerea unor rezultate mai bune in situatiile in care mai mult de un singur nucleu de procesare apeleaza controller-ul de memorie (deci in cam orice situatie la ora actuala). Cum benchmark-urile care masoara latimea de banda nu au fost optimizate pentru asta, latimea de banda reala este dublul rezultatului obtinut. In practica, controller-ul de memorie AMD a reusit sa obtina aceeasi latime de banda ca si cel din Core i5 4670, un rezultat excelent.

 

Teste gaming

DiRT 3

dirt3

DiRT 3  scoate in evidenta cel mai bine puterea GPU-ului din A10-7850K. Diferenta dintre acesta si IGP-urile Intel este enorma. Solutia Dual Graphics (A10-7850K + Radeon R7 250) ofera performante cu foarte putin mai bune decat cazul in care este folosit numai IGP-ul. Adaugarea unui Radeon R9 290 mai mult sau mai putin dubleaza numarul de cadre pe secunda, insa cele doar patru nuclee de procesare x86 din kaveri nu sunt indeajuns de puternice ca sa sustina o placa grafica high-end.

 

GRiD 2

grid2

Situatia se repeta si in cazul GRiD 2, insa diferenta de performanta dintre Kaveri si Haswell este ceva mai mica la capitolul IGP-uri. Chiar si asa, este clar ca APU-ul AMD ofera cele mai bune rezultate la capitolul grafica.

 

Tomb Raider

tombraider

In Tomb Raider am inregistrat cele mai bune rezultate cu noul APU de la AMD. Nu din cauza ca acest joc face parte din bundle-ul Never Settle de la AMD, ci pentru ca engine-ul foloseste cu precadere GPU-ul. Astfel, am obtinut rezultate foarte bune in situatia in care am folosit un Radeon R9 290, diferenta fiind infima comparativ cu procesorul Intel Core i5 4670.

 

League of Legends

lol

lol-detaliat

League of Legends este un joc foarte popular si nu mai are nevoie de prezentari. Este foarte cunoscuta dependenta lui de procesor si in graficele de deasupra se observa acest lucru. Jocul a fost rulat cu detaliile setate pe very high si de acea media este atat de zcazuta chiar si in cazul rularii pe i5. In ceea ce il priveste pe Kaveri, cel mai dezamagitor rezultat este cel oferit atunci cand a rulat impreuna cu un R9 290. De fapt, acel rezultat este similar cu cel cand a rulat in Dual Graphics si motivul il reprezinta puterea slaba de procesare a acestui APU. Este destul de clar faptul ca R9 290 nu poate scala asa cum trebuie cu un asemenea procesor.

 

3D Mark

icestorm-unlimited

Combinatia Kaveri + R9 290 este groaznica si in acest test. Desi placa video este foarte performanta, aceasta este limitata de puterea slaba a procesorului.

 

Concluzii

Trebuie sa recunosc, am avut asteptari mari de la Kaveri. Perspectiva unui GPU cu 512 shadere GCN integrat direct in pastila procesorului este foarte atractiva, cu atat mai mult cu cat AMD comercializeaza placi grafice dedicate mai slabe de atat. De asemenea, eram foarte curios sa vad daca AMD au reusit sa creeze din nou nuclee de procesare x86 competitive prin Steamroller.

Pe partea de GPU, Kaveri este fara urma de indoiala un monstru. Chiar daca nu am avut la indemana un A10-6800K cu nucleu Richland, este clar chiar si numai din specificatii ca la nivel de grafica lucrurile au evoluat mult in directia buna. Mai mult de atat, GPU-ul din Kaveri ofera suport pentru toate tehnologiile suportate de placa de top de la AMD, anume Radeon R9 290X. Mantle, TrueAudio si DirectX 11.2 sunt incluse.

Din nefericire, exista si vesti proaste. Problema principala este reprezentata de numarul de nuclee de procesare x86 prezente in Kaveri. Inca de pe vremea review-ului la Richland speram sa vad un APU de la AMD dotat cu sase nuclee de procesare x86. Un asemenea procesor ar fi foarte interesant si pentru cei care doresc sa achizitioneze o placa grafica puternica ulterior, deoarece este clar ca patru nuclee de procesare x86 nu sunt nici pe departe de ajuns. Cel mai bine se poate observa acest lucru in League of Legends, unde combinatia dintre A10-7850K si Radeon R9 290 nu reuseste sa intreaca solutia DualGraphics compusa din acelasi A10-7850K si un Radeon R7 250.

Latimea de banda cu memoria RAM incepe sa devina o problema pentru AMD la ora actuala. Kaveri foloseste un controller de memorie dual-channel pe 128 biti si probabil acesta este motivul pentru care nu am vazut pana acum niciun APU cu sase nuclee de procesare x86 de la AMD. As fi mai mult decat dispus sa accept trecerea la un controller de memorie triple-channel pe 192 biti pentru mai multa putere de calcul. Sau si mai bine, reintroducerea memoriei SidePort sub forma unor cipuri de memorie GDDR5.

Puteti sa achizitionati un A10-7850K pentru aproximativ 735 RON la ora actuala. Comparativ, un A10-6800K se gaseste la 580 RON, iar Core i3 4330 la 530 RON. Daca puterea GPU-ului este cea mai importanta pentru dumneavoastra si nu intentionati sa achizitionati o placa grafica dedicata ulterior, A10-7850K reprezinta o alegere demna de luat in considerare. Chiar si asa, diferenta foarte mare de pret dintre Kaveri si Richland ma face sa ma intreb daca nu cumva acesta din urma reprezinta alegerea mai buna. In schimb, daca planuiti sa achizitionati in viitor si o placa grafica dedicata mai puternica, atunci Core i3 4330 reprezinta cea mai inspirata alegere din gama de pret din care face parte. Kit-uri de 2x4GB DDR3-2400 se gasesc usor la ora actuala si la un pret relativ bun, aproximativ 400 RON. Chiar si asa, placile de baza sunt destul de scumpe si nu ajuta la obtinerea unui raport performanta/pret clar mai bun pentru AMD.

Leave a Reply