Înainte de a începe testele, aş dori să discut un aspect foarte interesant pe care l-am observat în cadrul testelor pentru acest articol, legat de rularea SSD-ului în IDE sau AHCI şi/sau de folosirea driverilor de la Windows sau driverilor de la Intel. Trecerea de la IDE la AHCI aduce două funcţii interesante şi importante pentru unităţile de stocare care folosesc interfaţa SATA: hot-plugging şi Native Command Queuing (NCQ). Funcţia hot-plugging permite utilizatorilor să conecteze şi/sau să deconecteze un drive în timp ce sistemul funcţionează, şi este foarte utilă în cazul serverelor. Pentru un utilizator casnic nu are o relevanţă foarte mare. A doua funcţie, NCQ, presupune o optimizare a operaţiunilor executate simultan pe un drive şi e o funcţie deosebit de utilă pentru HDD-uri, deoarece poate evita mişcări inutile ale capului de citire. Rezultatele sunt reducerea gradului de uzură a unui HDD precum şi creşterea performanţelor în cazul lucrului cu multe fişiere simultan, în special în cazul fişierelor mici şi foarte mici. Vom vedea în ce măsură se aplică aceste lucruri în cadrul testelor de astăzi.
Despre diferenţa dintre driverul Intel şi driverul Microsoft vom discuta puţin mai încolo.
ATTO Disk Benchmark
IDE Mode
AHCI Mode
În cazul HDD-ului Seagate, în IDE, observăm o creştere a vitezelor de scriere şi de citire în cazul fişierelor mici, pe când în AHCI avem rezultate mai bune la lucrul cu fişiere mari. BootDrive-ul Kingston însă, obţine rezultate uşor superioare în AHCI pentru fişiere mici. La testul fişierelor mai mari, rezultatele nu se prea schimbă. Una peste alta, ATTO confirmă vitezele de scriere şi citire pentru BootDrive-ul Kingston şi obţinem rezultate foarte bune în RAID.
HD Tune Pro 4.01
În HD Tune Pro nu contează ce standard folosim, rezultatele la testele de citire şi scriere sunt aceleaşi. Mai jos sunt rezultatele în AHCI.
Read Speed
De la stânga la dreapta, HDD-ul Seagate, SSD-ul şi matricea RAID 0.
Write Speed
După cum ştiţi, pentru a testa Write Speed, trebuie şterse toate partiţiile de pe unitatea de stocare. Din acest motiv nu am rulat Write Speed şi cu HDD-ul, deoarece am multe date importante pe-acolo 😀
Oricum, aici se vede extrem de clar diferenţa dintre un SSD şi un HDD. La un HDD, pe măsură ce ne apropiem de marginea platanelor, viteza scade, iar timpul de acces creşte. Pe când la un SSD vitezele şi timpul de acces rămân constante. Sau cel puţin aşa ar trebui să fie.
Vedem că noul BootDrive de 30GB se descurcă bine la citire şi rezonabil la scriere, iar scalarea în RAID e bună la scriere. La citire, însă, mă aşteptam să fie mai mare.
