Odată la câteva luni mai apare câte un DLC care îţi dovedeşte încă odată că această practică nu este atât de rea pe cum pare. Şi cum de un an şi ceva industria jocurilor se întoarce la abordarea vizuală clasică cu jocuri 8 bit, ei iată, Ubisoft s-au încumetat să ne ducă printr-o mică călătorie în timp pe vremea când jocuri precum Contra şi filme alde Commando/Terminator erau la modă.

Sper să fiu la obiect cu tot review-ul aşa că haideţi să pornim în a purica DLC-ul standalone al jocului Far Cry 3, numit Blood Dragon.

Story

De la început ni se prezintă un scenariu scos din filme cu tentă post apocaliptică ale anilor 80. Premiza e una simplă, în anul 2007, după cel De-al 3-lea Război Mondial ce inevitabil se sfârşeşte cu o ploaie de bombe nucleare, umanitatea (sau mai bine zis, Statele Unite ale Americii) creează o rasă de super soldaţi cyborgi pentru „a se apăra mai bine”. Tu eşti Sergentul Rex Power Colt Mark IV, un şmecher de ultimă generaţie care este trimis pe o insulă pentru a dejuca planurile unui antagonist la fel de şmecher ca şi tine. Colonelul Sloan este un tiran scos din filme ca Universal Soldier/G.I Joe/Commando, iar planul lui malefic constă în a infecta întreaga umanitate cu un virus ce transformă oamenii în nişte brute. Poftiţi aici nişte doză de nostalgie.

De aici, povestea te adânceşte într-o călătorie în timp unde scenariul este atipic filmelor de acţiune ale anilor 80. După cum era de aşteptat, Blood Dragon este plin de referinţe care ar duce generaţia veche de gameri în extaz, Rex evocând mesaje ca „Winner’s don’t use drugs.” sau propoziţii scoase din jocuri ca Duke Nukem alde „Adios, motherfucker!”. Ce mai, Far Cry 3: Blood Dragon este DLC-ul care nu se ia prea mult în serios şi care vrea pur şi simplu să ne distrăm fără să ne pese de structuri narative complexe sau moduri de a povesti cu mii de straturi pline de sub înţeles.

Recunosc, la început mi-am udat pantalonii fiindcă nu mai vedeam un shooter care să mai calce prin anii 80′ – 90′, însă la un moment dat mi-am dat seama că gustul nostalgiei se transforma într-o greaţă faţă de kitsch-ul anilor 80′ dus la extrem în acest titlu. Cu toate astea, Far Cry 3: Blood Dragon este o lectură video ludică extraordinară pentru cei care nu au auzit de Zero Wing.

All your base are belong to Mark IV

Ajungem la gameplay unde lucrurile sunt cât se poate de simple.

Far Cry 3: Blood Dragon aduce ACELAŞI gameplay din Far Cry 3 şi nu încearcă să schimbe nimic în privinţa asta.

Vânatul animalelor, acum transformate în nişte creaturi androide, este o mecanică aproape irelevantă. Singura plăcere pe care o poţi avea din a vâna animale este să o faci ca parte dintr-o misiune secundară pentru a debloca ataşamente la arme. Creearea poţiunilor din Far Cry 3 a fost eliminată pentru motive necunoscute, dar sincer să fiu, nici nu cred că era necesară.

Inamicii au trecut de la stadiul de piraţi moderni şi mercenari la nişte simplii androizi îmbrăcaţi în costume ala Daft Punk, dar nu contează, căci scopul lor este să te omoare, aşa că nu s-a schimbat mare lucru la acest capitol.

La fel ca şi Jason Brody, Rex Power Colt este trimis să captureze bazele inamice de pe insulă pentru a îşi asigura un tur de explorare cât mai plăcut pe insula cu neoane purpuriii. Bazele cu pricina sunt ceva mai bine păzite decât taberele pline de cocioabe ale piraţilor din Far Cry 3, aşa că pentru prima oară în seria Far Cry, Rex Power Colt are câteva modalităţi de a captura o bază.

În principiu, poţi foarte uşor să infiltrezi baza şi să omori toată armata de androizi într-un mod cât mai silenţios. Poţi să recreezi un scenariu demn de Rambo şi să intrii în bază ciuruind roboţi stânga dreapta. Sau poţi să te foloseşti de o specie unică de creaturi indigene ale insulei pentru a captura baza.

Aceste creaturi sunt nişte dinozauri care sunt jumătate roboţi, jumătate creaturi organice, însă ceea ce este important este faptul că aceşti dinozauri au abilitatea bestială de a trage cu lasere din gură. Blood Dragon, numele speciei, sunt nişte reptile care nu au abilitatea de a te vedea, dar în schimb au abilitatea de a te auzi foarte bine şi de a te simţi. La începutul jocului vă garantez că vă veţi speria puţin căci aceşti dragoni/dinozauri sunt în stare să vă omoare dintr-un foc dacă v-au luat în colimator.

Dar voi sunteţi nişte gameri deştepţi şi vă daţi seama că există un mod de a trece nevătămat pe lângă aceşti roboţi fără să păţiţi vreo pagubă. Mecanica de a atrage un Blood Dragon într-un loc pe care îl doriţi este una simplă: colecţionaţi inimile androizilor şi aruncaţi-le ca pe nişte grenade în locurile unde vreţi ca dragonul robotic să se ducă. Voi reveni la partea cu capturatul bazelor cu ajutorul dragonilor, unde dacă închideţi scuturile ce protejează baza de ameninţarea reptiliană ce trage cu lasere, ei bine, vă puteţi da seama ce haos frumos puteţi să provocaţi.

Din păcate, după ce aţi capturat baza respectivă, trebuie să eliminaţi creatura care nu va pleca de acolo. De multe ori, recomand să puneţi mâna pe o turelă şi să trageţi în abdomenul creaturii sau dacă nu există aşa ceva, încercaţi să găsiţi o maşină cu o turelă şi să aşteptaţi până când oamenii de ştiinţă care sunt în principiu aliaţii voştrii pe tot parcursul aventurii, să îi distragă atenţia şi să o omorâţi aşa.

Bun. Să discutăm despre progresia personajului. Ei bine, nu există un chenar cu abilităţi ca în Far Cry 3 în acest DLC. Sistemul este simplist şi vă oferă totul mură-n gură de fiecare dată când faceţi level up. Singura progresie existentă este cea a achiziţiei de ataşamente ce pot fi deblocate din misiunile secundare care apar odată ce capturaţi o bază inamică. Şi că tot vorbim de arme, acestea vin într-un număr limitat. Aveţi 6 arme la dispoziţie, printre care şi arcul cu neoane albastre care este fratele mai cool al celui din Far Cry 3.

Trăsătura jocului de explorare este bine păstrată, insula fiind destul de măricică şi oferind multe posibiltăţi de descoperire a tot felul de obiecte (televizoare vechi, casete VHS, jurnale) ce vă pot debloca ataşamente precum şi fragmente din universul Blood Dragon.

Neoane, Întuneric şi Robo Dinozauri în HD

Trebuie să înţelegeţi că Far Cry 3: Blood Dragon este un DLC făcut pentru cei care vor să facă o mică plimbare prin era veche a divertismentului american înfăşurată într-un pachet grafic cât se poate de modern (modern adică anii 80).

Grafica jocului este una neschimbată, engine-ul Dunia 2 realizând cu brio un mediu cât se poate de fidel unui joc care aduce omagiu jocurilor/filmelor ale anilor 80′ – 90′. Insula vine cu un cer roşu închis, inamicii sunt împopoţonaţi cu neoane, bazele şi laboratoarele presărate pe hartă sunt şi ele pline de lumini stridente şi desigur….mai multe neoane. Lăsând neoanele la o parte, este evident că tonul post apocaliptic este bine ramforsat, însă coloristica a mers puţin prea departe, căci de la un moment dat mă cam dureau niţel ochii de la ecranul supra saturat cu purpuriu, roşi, albastru neon şi verde neon.

In any case, treaba stă frumos la capitolul eye candy. Că tot vorbim de anii 80′, sunetul este spot on şi aici avem o execuţie cât se poate de bună din partea departamentului. Din păcate, jocul este destul de întunecat, tocmai pentru că vrea să îţi bage atmosfera aia post apocaliptică în ochi. Vedeţi asta clar în galeria de mai jos.

Sunetul vine cu aceeaşi problemă ca şi în Far Cry 3 unde dialogurile NPC-urilor din joc sunt la calitate scăzută, însă aici parcă îşi are rostul. Revenind la calitatea sunetului în general, totul a fost preluat din gama de efecte sonore scoase din cinematografia anilor 80′. Majoritatea sunetelor sunt preluate direct din Far Cry 3, însă sunetul de „pew pew” al mitralierei cu laser este unul destul de plăcut pentru ureche. Voice acting-ul îl aduce în prim plan pe domnul Michael Biehn a.k.a legendarul Kyle Reese din Terminator 1 / Sergentul Dwayne Hicks din Aliens, care îşi împrumută vocea personajului principal, Rex Power Colt. Restul actorilor de voce sunt notabili, însă na, nu prea pot să stau să îi ascult când sunt mai mult atent la replicile stimabilului domn Biehn.

Soundtrack-ul, deşi limitat, face o treabă bună în a reda atmosfera de 80’s sci fi action movie. Cel care a compus majoritatea melodiilor a pus la dispoziţie o parte din soundtrack-ul jocului. Recomand.

Far Cry: Cyber Commando (titlu bun de film)

Şi iată că am ajuns la căpătul acestui review unde eu am să încep să îmi downloadez o suită de filme de acţiune din anii 80′. Far Cry 3: Blood Dragon este un DLC decent care nu dezamăgeşte, însă se chinuie să impresioneze acolo unde nu trebuie, respectiv în abordare. Sigur, e distractiv să vezi un joc modern realizat pe scheletul unui segment de divertisment învechit, însă aş fi preferat cumva ca DLC-ul cu poveste de 3 ore să fi fost ceva mai scurt. Nu de alta, dar devine monoton de la un anumit punct, mai ales dacă stai să termini cu celelalte activităţi opţionale. De aia nu l-aş numi DLC-ul anului……încă. Indiferent, finalul arată că o posibilă continuare este plănuită. Însă eu unul aş prefera ca prietenii noştri de la Ubisoft să vândă drepturile de publicare a unui film bazat pe acest univers, ar fi o treabă interesantă şi nu ar necesita multă muncă. Notele le găsiţi sub acest film fan-made.

• Storyline: 7
• Grafică: 8
• Sunet: 10
• Gameplay: 5
• Overall: 7.5