Publicat pe

GIGABYTE Aivia K8100 Gaming Keyboard review

Aivia K8100 atrage priviri fără doar şi poate. Nuanţele alese de GIGABYTE sunt foarte îndrăzneţe şi dacă cumva vi se pare că o tastatură galben metalizat nu dă bine pe birou între restul dispozitivelor care sunt cu siguranţă negre atunci fear not pentru că există şi o variantă gri cu negru.

Să revenim. Astăzi vom discuta despre cea mai nouă tastatură ce vine de la faimosul producător de plăci de bază, GIGABYTE. Dintre cele trei variante existente am ales-o pe cea care te face să te gândeşti direct la un Lamborghini. Deşi la prima privire pare o tastatură de fiţe, pentru cocalari ar spune unii sau în niciun caz pentru gaming, ei bine aflaţi că nu este o tastatură care doar are linii de design împrumutate de la o maşină sportivă. Cu alte cuvinte această tastatură nu este destinată strict jucătorilor de GTR 2, Grid, NFS sau alte jocuri în care avem maşini ce au un taur pe emblemă. Tona de caracteristici despre care vom discuta în paginile ce urmează o fac perfectă pentru orice fel de gamer.

Aţi ghicit, am testat deja tastatura:D şi promit că nu voi dezvălui caracteristici înainte de pagina în care se încadrează.

 

 

Nu vine cu un Diablo în pachet dacă asta vă întrebaţi:P. Însă vine cu alte chestii în cutie, cei drept nu de valoarea unei astfel de machete, dar acele lucruri sunt preţuite de gameri.

 

 

Ştiu că voiaţi să o vedeţi pe domnişoară direct din prima pagină aşa că iat-o. Sunt conştient că există trei variante de reacţii dintre care două naşpa, dar cu toate astea vă recomand să îi acordaţi un pic de răbdare. Şi fie că sunteţi unul dintre cei ce va spune că arată oribil, sau că arată bine dar plasticul pare ieftin, apăsaţi pe next.

BTW, nu arată deloc a kitsch în realitate. Evident, depinde de gusturi. Sunt oameni cărora le place să menţină totul în negru sau gri şi le face plăcere să citească Nichita Stănescu:P şi alţi oameni care doresc o pată de culoare pe biroul lor.

Anyway, hai să mergem mai departe şi să începem să desfacem cutia.

 

Continut pachet

Ambalajul nu este un aspect foarte important. Îţi dă o singură dată un sentiment plăcut dacă este în vreun anume fel realizat şi atat. Cel al tastaturi arata destul de ok. Mai mult de atât nu prea văd sensul să detaliez.

 

Tastatura este foarte bine fixată în cutie. Ca şi la restul tastaturilor pe care le-am văzut până acum, vine îmbrăcată în folie de plastic. D’oh.

 

Avem în cutie 4 taste WASD ce sunt îmbrăcate cu alt material decât cel al tastelor ce vin montate deja pe tastatură.

 

Avem şi un cleşte în pachet ce permite înlăturarea facilă a tastelor. Păcat că îl vom folosi doar de 4 ori, pentru cele 4 taste WASD. Sau poate niciodată, dacă ne mulţumesc cele default.

 

CD-ul cu aplicaţia ce permite gestionarea macro-urilor, cleştele şi tastele.

 

Nimic interesant în poza de deasupra în afară de faptul că este poza din care ne-am realizat noul watermark:D.

 

 

În partea dreaptă avem o tasta deja instalată iar în stânga cea din cutie, care este acoperită cu un strat de cauciuc moale. Acest lucru ne ajută să identificăm grupul WASD fără să ne mai uităm la tastatură. E drept că tasta F are un indicator în relief pentru asta, dar e mult mai uşor să găseşti ceea ce cauţi decât să îţi iei repere în funcţie de F.

 

Functionalitate

Da, ştiu că această poză nu are legătură cu funcţionalitatea dar voiam să vă arat cu se prezintă tastatura când deabia e scoasă din cutie şi alt moment nu am găsit mai oportun:P.

 

Nu este o poză în care vă arat cum se îndoaie folia de silicon ce acoperă tastele, ci faptul că acesta este sculptat cu layout-ul tastelor. Acea folie nu numai că protejează la transport, dar în cazul în care plecăm în concediu putem să acoperim imediat tastatura ca să nu se umple de praf exact unde este cel mai greu de curaţat…între taste. Am descoperit printre altele că acest shield este defapt foarte util şi pentru night mode pentru că absoarbe aproape tot zgomotul produs de taste.

 

O altă poză care nu are legătură cu funcţionalitatea:D. Voiam să vedeţi îmbinarea palm rest-ului cu tastatura şi faptul că denivelarea nu este foarte mare. A, şi emblema care are forma acelei mărci de maşini cu tauru ala nervos.

 

Patrulaterul din stânga de tot este atât un buton cât şi un indicator al profilului selectat. Vom reveni asupra lui în pagina de software. Pentru macro-uri avem doar 5 butoane. Diferenţele de înălţime de la unirea lor ne permite să identificăm foarte uşor pe care ne aflăm cu degetul. De asemenea, G3 are şi o striaţie ce ne va permite astfel să localizăm tasta centrală şi astfel să putem aşeza imediat celelalte degete pe butoanele de macro pe care dorim să le apăsăm.

 

Săgeţile îndreptate în dreapta cât şi difuzorul tăiat sunt butoane tactile.

 

Difuzorul tăiat din această poză este de fapt un LED şi acesta se va aprinde doar atunci când a fost aşezat un deget pe butonul pentru „mute”. Săgeţile din dreapta indicatorului de mute se vor aprinde atunci când degetul va trece pe fiecare săgeată din poza de deasupra. Revenim mai încolo asupra acestor detalii.

 

Tastatura vine echipată cu două port-uri USB 2.0. Unul este amplasat pe partea dreaptă a tastaturii iar celalalt în poza de mai jos:).

 

Ieşirea USB 2.0 poziţionată pe partea stângă.

 

Un alt aspect extrem de important este cable management-ul. Cablul USB poate fi amplasat în două poziţii. Suficiente, am putea spune, pentru a evita piciorul monitorului care cel mai des este prima piedică în calea acestui cablu.

 

Alte detalii

Tastele WASD pe care le vedeţi în poza de deasupra sunt cele default. Lumina deşi pare puternică nu este orbitoare.

 

Aşa arată cu tastele scoase. Şi în această poză pare orbitoare lumina, însă se datorează expunerii îndelungate la fotografiere.

 

Deasupra sunt tastele ce sunt acoperite cu material cauciucat. Se observă diferenţa de textură de altfel. Lumina lor are aceeaşi intensitate.

 

În centrul tastaturii sunt butoanele touch pentru mute şi reglarea volumului.

 

 

 

 

 

 

 

Mai am de adăugat la partea cu reglarea volumului că nu este de ajuns o mişcare de la stânga la dreapta pentru a creşte volumul de la minim la maxim, ci este nevoie de 25 de mişcări. Aspectul ăsta este total frustrant, adică este distractiv prima dată să modifici volumul sonorului, a doua oară deja devine enervant şi pui mâna pe mouse.

 

Software

Partea legată de software este una foarte importantă pentru această tastatură deoarece ea vine dotată cu memorie internă şi toate macro-urile pot fi stocate. La ce ne-ar putea ajuta vreodată aşa ceva? La a renunţa la ideea de dependenţă de software-ul produsului. Adică dacă avem stocate toate comenzile şi macro-urile ce le folosim când ne jucăm, atunci nu va mai fi nevoie să instalăm absolut pe orice calculator software-ul tastaturii.

Şi să nu mai vorbim de faptul că nu mai este nevoie să avem grijă pe unde punem fişierele în care sunt stocate macro-urile.

 

Ecranul principal al software-ului. Pare foarte încărcat la prima vedere, dar imediat după ce realizăm care sunt butoanele ce pot fi apăsate devine extrem de uşor de folosit.

Din acest prim ecran putem edita profilele tastaturii care sunt în număr de 5 şi pentru a observa care este activ, tastatura are un LED indicator pe partea stângă, îl veţi vedea în pozele de mai jos.

Pe partea stângă a ferestrei software-ului avem comenzile rapide pe care le cunoaştem de la orice tastatură cu taste programabile iar pe partea dreaptă avem lista cu macro-uri pe care le compunem singuri sau le inregistrăm.

 

Editorul de macro-uri este şi el la fel de simplu şi pe lângă faptul că este capabil să înregistreze delay-ul dintre comenzi (ca orice soft de tastatură care se respectă) este capabil să înregistreze şi poziţia mouse-ului. Nu vă gândiţi la macro-uri în care ţintesc singure pentru că e cam imposibil de realizat aşa ceva. Însă în Battlefield 2 de exemplu, această caracteristică se poate dovedi extrem de utilă dacă utilizatorul joacă drept commander pentru că dacă are răbdare 10 minute îşi poate compune un script care da singur spot inamicilor pe harta.

 

Culorile LED-urilor sunt exact aceleaşi ca cele ce reprezintă numărul profilului din software. Acestea nu pot fi modificate pentru a da o notă de dispozitiv PIMP, însă nici nu este nevoie deoarece poziţia nu este una care să atragă atenţia publicului şi oricum toţi care văd tastatura se lovesc cu privirea de culoarea ţipătoare a acesteia.

 

Concluzii

Lucrurile stau destul de simplu. Tastatura asta nu o recomand pentru aspect pentru că gusturile nu se discută, însă caracteristicile ei sunt de departe printre cele mai interesante şi cel mai bine împachetate.

Nu este o tastatură care o recomand pentru daily use care implică şi scris corect gramatical deoarece rezistenţa crescută a tastelor WASD vă va face să rataţi frecvent tasta A pentru că nu o veţi putea apăsa cu degetul inelar. Nu vă imaginaţi că e nevoie să daţi cu ciocanul în taste, însă scrisul şi gamingul sunt două procese diferite. Scrisul se face într-un mod mai delicat, gamingul seamănă cu apăsatul cu picioarele pe tastatură…adică involuntar eliberăm mai multă forţă în cele 3 degete cu care apăsăm WASD şi chiar şi unghiul din care apăsăm tasta A cu inelarul este propice pentru executarea comenzii cu succes.

 

 

Însă strict pentru gaming ţin să vă mărturisesc că mă înţeleg mai bine cu feeling-ul apăsării tastelor decât cel pe care mi-l dau alte tastaturi printre care se numără şi G19. Evident că există tastaturi ce o pot depăşi ca număr de caracteristici, însă Aivia K8100 nu conţine nimic inutil unui gamer, pe când taste precum cruise control sunt total inutile unui gamer mai hardcore.

Chiar dacă nu ai nevoie de Ghost Engine şi nu foloseşti macro-uri, preţul tastaturii este destul de bun pentru caracteristicile fizice ale ei şi partea foarte bună este că aveţi posibilitatea de a alege dintre trei variante de colorit: negru/gri, galben şi roşu.

Adaptarea la layout-ul tastaturii se face foarte uşor pentru că este unul clasic şi singura problemă care poate apărea este dată de înălţimea tastei Enter care este de un singur rând şi astfel poate fi apăsat slash-ul de deasupra când dorim să trimitem mesaje pe chat-ul jocurilor.

Reglarea volumului este destul de draguţă după cum am mai spus, însă această caracteristică este inutilă pe termen lung dacă nu vor scoate un firmware update care să permită reglarea senzitivităţii. Oricum gamerii au căşti cu reglaj al volumului pe fir aşa că este cam inutilă din start această caracteristică.

Un alt aspect care m-a cam enervat a fost faptul că tastatura porneşte cu tastele neiluminate şi astfel după fiecare restart trebuie să apeşi butonul pentru a o lumina. Dar asta s-a întâmplat şi pentru că dau restart-uri foarte frecvent, mai ales când testez plăci video, adică există posibilitatea ca pe un utilizator normal să nu îl deranjeze acest aspect.

Aşadar, ca să nu o mai lungim, dacă te joci intensiv şi frecventezi LAN Party-uri, tastatura asta este perfectă.

 

 

 

Plusuri şi minusuri pentru GIGABYTE Aivia K8100 Gaming Keyboard

+ Design ergonomic pt gaming
+ HUB USB 2.0
+ Memorie interna
+ Pret

  • GIGABYTE Aivia K8100 Gaming Keyboard poate fi cumpărată de aici
Publicat pe

Logitech G19 review – command center-ul unui gamer

Poate să conteste cineva faptul că tastaturile Logitech sunt mai mult decât nişte plăci cu butoane? Fie că vorbim de o tastatură stylish, fie că e una pentru gaming, bătrânul producător de perferice excelează fără doar şi poate.

După ce o perioadă foarte lungă de timp G15 a fost criticată ca fiind prea scumpă pentru ceea ce ştie să facă, Logitech s-au gândit să ţintească şi mai sus. Adevărul e că G15 a avut succes în ciuda criticilor primite. Culmea este că am văzut-o şi prin birouri (locurile alea unde oamenii se fac că muncesc) nu doar pe mesele gamerilor.

 

So, cu ce poate să vină Logitech în plus faţă de G15? Cu un ecran LCD color şi cu o serie de îmbunătăţiri care fac din G19 un guru al funcţionalităţii. Au mai lucrat şi la macro-uri şi mai ales au retuşat aşezarea butoanelor, atât a celor multimedia cât şi a celor necesare navigării prin funcţiile display-ului.

Eu am folosit G15 Refresh (cea cu lumină portocalie) aproximativ 2 ani şi  recunosc că nu am reuşit să mă obişnuiesc cu butoanele pentru play, volum şi ce mai era pe acolo. În schimb cu G19 cred că m-am obişnuit după aproximativ două zile. De ce e mai simplu? Pentru că seamănă foarte mult cu tastele pentru navigarea în meniul telefonului mobil.

 

Detalii

 Vom începe prin a o compara cu G15 pentru că G15 are dimensiuni normale.

Trebuie remarcat faptul că dimensiunile sunt similare chiar dacă G19 are în plus un rând de taste pentru macro-uri. Se vede cu ochiul liber că tastele pentru scris sunt un pic înghesuite. Partea bună este că nu se simte diferenţa când treci de la una la alta.

Din tot layout-ul un singur lucru este enervant, tasta Shift stânga este scurtă. În rest toate tastele sunt aşezate ca la orice tastatură.

Avem în total 12 taste pentru macro şi 3 taste pentru schimbarea profilului activ. Asta nu înseamnă că numarul maxim este de 3 profile, se pot creea un număr infinit şi acestea pot fi schimbate folosind tastele de navigare şi display-ul.

Tastele pentru navigare au fost simplificate. S-a renunţat la ideea de taste cu mai multe funcţii pentru a uşura adaptarea utilizatorului. Avem, după cum observăm, butonul de meniu, taste direcţionale şi ok, back şi butonul ce permite schimbarea directă a applet-ului ce rulează pe LCD (pentru asta trebuie bifată o setare în Logitech LCD Manager) sau pentru afişarea listei de applet-uri.

Cel mai util buton. Acesta are funcţia de stingere a sistemului de iluminarea al tastaturii şi al LCD-ului. Se foloseşte atunci când se apropie un superior de biroul utilizatorului sau când se vizionează un film pe monitorul calculatorului pentru a reduce numărul luminilor ce pot distrage atenţia.

Butoanele multimedia sunt măricele şi accesul este foarte facil. Observăm că butonul pentru „Mute” este ceva mai mare, tocmai pentru a putea fi apăsat în cazuri urgente. Ceea ce vedeţi lângă nu este un cilindru pentru masat buricele degetelor, ci potenţiometrul pentru volum şi atât. Să nu credeţi că puteţi ajusta intensitatea luminării tastelor pentru că nu se ocupă de aşa ceva. Pentru a duce volumul la minim în Windows 7 a fost nevoie de aproximativ 20 de mişcări ale potenţiometrului.

Acele şanţuri sunt extrem de utile pentru cable management. Indiferent că folosim căşti USB instalate în HUB-ul tastaturii sau căşti normale, acele canale de cablu sunt binevenite pentru că putem trece firele exact cum ne avantajează încât să putem să şi jucăm dar să şi scriem în voie fără să fim încurcaţi de un cablu care traversează tastatura.

Suportul LCD-ului este construit de aşa natură încât să putem ajusta poziţia lui pe verticală.

Vă spun sincer că nu mă aşteptam să fie nevoie de un alimentator extern. Sunt conştient de faptul că LCD-ul consumă destul de mult curent electric, dar credeam că va fi nevoie de un extra port USB pentru satisfacerea acestei nevoi. Să nu credeţi că tastatura nu funcţionează dacă nu este alimentată, însă nu vă aşteptaţi ca luminile tastelor sau LCD-ul să fie aprinse.

A sosit momentul să studiem caracteristicile speciale şi să vedem cum arată pornită tastatura.

Mai multe detalii

Din ce ştim cu toţii, tastele luminate sunt foarte trendy, G19 evident că oferă mai mult decât o simplă iluminare. Similar mouse-ului G9, se poate alege pentru iluminare aproape orice culoare.

Acum că ştim cum se luminează tastele G19 vom continua cu alte caracteristici interesante.

Butonul magic. În cazul în care nu l-aţi observat este cel dintre tastele de navigare pe LCD şi tasta pentru macro record. Ce face el? Dezactivează toate tastele inutile într-un joc, cum ar fi cea „Windows”.

Tastele multimedia sunt şi ele iluminate absolut la fel ca restul tastaturii. LED-urile indicatoare pentru CAPS LOCK, SCROLL LOCK şi NUM LOCK sunt luminate în portocaliu, destul de discret. LED-ul din apropierea cablurilor indică dacă tastatura este alimentată sau nu.

Pozele de deasupra servesc pentru observarea cursei tastelor. Aceasta este puţin de tot mai scurtă decât la G15, iar zgomotul produs de taste este şi el mai mic.

Printr-o singură apăsare de buton se poate stinge LCD-ul  şi lumina tastelor. Singurele LED-uri care rămân aprinse sunt cele ce indică funcţiile blocate şi indicatorul de alimentare.

Coloana vertebrala a tastaturii – LCD-ul

LCD-ul este motivul pentru care preţul este mai mare decât al oricărei alte tastaturi Logitech de gaming şi scuza pentru care ţi-ai cumpăra aşa ceva în locul unei tastaturi banale de gaming. Putem spune că este coloana vertebrală a lui G19.

Ştim că toate tastaturile au luminiţe, macro-uri, profile, taste multimedia şi tot felul de invenţii ce se potrivesc unor utilizatori şi altora nu. La fel este şi ecranul LCD din dotarea lui G19. Important este să vedeţi dacă vă ajută cu ceva, dacă vă uşurează cumva viaţa şi cel mai important, dacă merită să plătiţi pentru el sau să aşteptaţi să cumpăraţi G110 care este un fel de G19 mai ieftin.

Bun, hai să trecem uşor uşor prin applet-urile ce vin cu software-ul de la Logitech şi să discutăm şi despre alte câteva aplicaţii utile care oferă suport pentru display.

În pozele de mai sus am dorit să evidenţiez unghiul de vizualizare al LCD-ului. Acesta nu este la fel de bun ca al unui monitor LCD, dar de ajuns cât să nu fie nevoie să îl mişcăm în sus şi în jos de fiecare dată când se modifică unghiul privirii noastre. În prima poză avem ecranul lăsat pe spate iar în a doua îl avem apropiat de verticală. Aparatul foto nu a fost mişcat absolut deloc pentru a putea percepe cât mai corect fenomenul. Applet-ul care rula este Performance Monitor care oferă o privire de ansamblu asupra ocupării memoriei şi asupra gradului de încărcare a întregului procesor. Ştie să lucreze cu mai multe fire de execuţie însă numărul maxim este de 4. Dacă utilizatorul are i7 cu 8 fire de execuţie va putea vedea doar media.

Am pus împreună applet-urile care au legătură cu timpul. Ceasul seamănă cu cel din Vista/Windows 7 şi poate fi modificat în aceeaşi manieră. Cronometrul şi countdown-ul sunt foarte utile chiar şi în jocuri. Countdown-ul de exemplu l-am folosit în Unreal Tournament 3 şi îl setasem la cicluri de 50 de secunde astfel încât să fiu anunţat cu câteva secunde înainte de apariţia Belt-ului. Anunţul se face prin selectarea unui fişier audio şi nu întrerupe sunetele jocului pentru redarea sa.

Spuneam în pagina precedentă că profilul poate fi selectat şi via LCD. Iată cum arată lista acestora. Pe partea dreaptă avem un ecran cu applet-ul pentru Media Player, în stand-by. Când este ascultată o melodie, acesta afişează titlul ei şi progress bar-ul. G19 oferă suport şi pentru Winamp, iTunes, Sonique, RealPlayer şi MediaLife.

YouTube Player este un applet foarte interesant însă strict pentru utilizarea lui din tastatură. Nu poate fi legat de contul de Youtube, iar clipurile ce pot fi selectate din acea listă sunt cele care pot fi vizualizate şi pe prima pagină YouTube. Are o funcţie foarte interesantă dar enervantă uneori, mai ales dacă ai obiceiul să dai link-uri prietenilor. În momentul în care este apăsată combinaţia Ctrl+C pentru copierea unui link, clipul începe să ruleze pe afişajul tastaturii. De ce poate deveni enervant? pentru că atunci când copiem un link să îl dăm mai departe, ne trezim că începe să ruleze şi pe LCD-ul tastaturii şi sunetul celor două se amestecă. Partea bună este că reacţia la Ctrl+C poate fi dezactivată.

POP 3 monitor poate verifica un cont de e-mail şi poate afişa adresa de la care a venit un mesaj precum şi subiectul acelui mesaj. Este foarte util dacă aştepţi un e-mail important şi doreşti să te joci în acel timp. Avantajul este că poţi dezactiva notificarea Outlook-ului care uneori te poate scoate din jocuri. Acesta poate fi setat să verifice contul chiar la intervale de 1 minut. Picture Viewer oferă slideshow-uri cu pozele dintr-un folder selectat de către utilizator.

Movie Viewer mi se pare cea mai utilă funcţie a LCD-ului mai ales pentru cei ce decid să o folosească la birou. Cu toţii ştim că există perioade moarte în care trebuie să ne facem că muncim…de ce să nu o facem mai plăcut:). Viewer-ului îi poate fi atribuit un folder de unde să culeagă fişierele suportate.

G19 oferă suport atât pentru Xfire cât şi pentru Afterburner. În cazul în care folosiţi Xfire, trebuie să ştiţi că acesta afişează doar mesajele primite, nu şi cele trimise.

Am lăsat pentru final deliciul, afişajul din Bad Company 2. Recentul lansat titlu din seria Battlefield oferă suport complet pentru G19 şi afişează informaţii utile chiar şi în timp ce se încarcă o hartă nouă. Loading screen-ul din a treia imagine oferă informaţii despre numărul jucătorilor deja prezenţi pe server precum şi harta şi cel mai important lucru….ping-ul. Ultima imagine arată informaţiile afişate de ecranul LCD în timpul meciului. Nu numai că arată tot ce este vizibil în scoreboard dar arată şi ping-ul, lucru pe care utilizatorii normali nu îl pot vedea încă:D.

Concluzii

Concluziile cu privire la G19 nu sunt greu de tras. Este o tastatură genială. E drept că şi preţul este cam mare, dar asta se datorează veniturilor noastre. Dacă ne raportăm la restul tastaturilor oferite de oricare dintre producătorii de periferice observăm că de fapt este foarte bine ales. Totusi, având un preţ mare pentru situaţia noastră financiară suntem constrânşi să o clasăm drept produs de lux sau moft.

Utilitatea ecranului LCD poate fi greu contestată însă este drept că pentru preţul tastaturii majoritatea utilizatorilor vor prefera să se lipsească.

Eu personal găsesc ideal ecranul LCD pentru vizionarea filmelor în timp ce lucrez. Mi se întâmplă adeseea să ocup tot ecranul cu doar două fişiere de Excel şi ultimul lucru de care am nevoie este o fereastră de Media Player. Teoretic aş putea alege un monitor cu rezoluţie mai mare de 1680*1050, dar asta necesită şi un spaţiu pe birou mai mare precum şi mişcări ale gâtului suplimentare pentru a privi colţurile ecranului. Dacă mai pun la socoteală şi prezenţa inutilă în lista de alt-tab a aplicaţiei Media Player atunci clar singura cale comodă către lucru şi vizionat filme este G19. Ar mai fi o alternativă însă comoditatea mă face să înclin tot către G19. Filmele pot fi vizionate şi folosind un telefon mobil sau un iPod care să fie amplasat cam în aceeaşi poziţie ca ecranul tastaturii, dar transferul filmelor pe dispozitiv necesită timp pentru conversia lor. So, din punctul de vedere al unui cinefil selectarea unui folder unde zac toate filmele (indiferent că sunt structurate pe sub-foldere) şi suportul pentru cele mai populare formate fac această alternativă să se poziţioneze înaintea altora. Era să uit, poţi viziona filme şi în timp ce te joci.

Trecând de aspectul ăsta, un alt avantaj pe care îl aduce este acela că nu mai ai nevoie să dai alt-tab când te joci pentru a verifica ce a zis X pe Xfire, dacă ai primit un mail sau cine a intrat pe TeamSpeak şi nu vorbeşte.

Ce nu este absolut deloc avantajos pentru un gamer care mai şi participa la LAN party-uri este faptul că tastatura are nevoie şi de alimentare. Dezavantajul nu vine datorită necesităţii unei prize ci din cauza discomfortului de trage de încă un fir care e posibil să aibe un capăt între birou şi perete, iar calea de acces către el s-ar putea să nu fie tocmai uşoară.

N-am vorbit absolut de macro-uri însă o voi face acum. La capitolul macro-uri şi uşurinţă de folosire a lor stă la fel ca G15. Pe mine G19 m-a avantajat mai mult pentru că pot apăsa mult mai uşor tasta G11 decât puteam apăsa G5 pe tastatura G15. Deşi poziţia lor este aproape la fel, pentru dimensiunea mâinii mele se potriveşte aşezarea şi dimensiunea tastelor lui G19. Software-ul este acelaşi Logitech G-series Key Profiler şi înregistrarea macro-urilor se face în acelaşi fel în care am întâlnit pe o tastatură Logitech, deci n-are sens  să discutăm pe latura unui subiect deja cunoscut. Un lucru care îi interesează pe unii utilizatori este prioritatea macro-urilor şi anularea celorlalte apăsări. Sunt utilizatori care se plâng de alte tastaturi că după ce dau play unui macro nu mai pot face nimic la tastatură pentru că celelalte comenzi nu le sunt recunoscute. În cazul lui G19 nu o sa vedeţi aşa ceva nici în cazul în care folosiţi macro-uri foarte lungi.

Pentru a proba aspectul ăsta am făcut un macro echivalent al apăsării repetate a tastei Q care în Bad Company 2 permite sharing-ul target-ului (nu vom discuta despre ce face, dar cunoscătorii de Battlefield ştiu deja). Aşadar, mă aflu în timpul bătăliei şi când nu ţin apăsat pe W ca să ma deplasez apăs pe Q pentru enemy spotting. Cu acel macro nu mai trebuie să fac nimic decât să îndrept ţinta spre un inamic pe care eu n-aş putea să îl elimin, să spunem un sniper la o distanţă prea mare pentru a-l atinge cu shotgun-ul. Partea bună este că restul tastelor funcţionează atunci când macro-ul rulează iar dacă apăsăm alte taste, nici macro-ul nu este întrerupt. Cum mi-am dat seama că nu este întrerupt? Am apăsat pe tasta ce deschide chat box-ul şi începuse să apară un mesaj de forma „qqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqq”.

Acestea fiind spuse nu îmi rămâne decât să spun că Logitech a făcut o treabă excelentă, iar G19 este un adevărat vârf de gamă în lista lor de tastaturi pentru gaming….şi nu numai. Iar cireaşa de pe tort este SDK-ul public care face să apară din când în când şi câte un applet de la diverşi programatori.

În cazul în care vă pasionează G19 vă recomand să studiaţi ofertele de prin alte ţări pentru că în general preţurile pot fi şi cu 100 RON mai mici.

Plusuri şi minusuri pentru Logitech G19

+ Finisaj
+ Layout
+ Display
+ Hub USB 2.0 alimentat

Publicat pe

Microsoft Sidewinder X6…la joacă pe întuneric

Microsoft de-a lungul timpului a neglijat perifericele dedicate exclusiv gaming-ului. Iată că in ultima vreme acest lucru s-a schimbat iar colaborarea cu Razer a adus pe birourile gamerilor două produse de excepţie, şi anume : mouse-ul Habu şi tastatura Reclusa.

Hotărârea Microsoft de a intra şi pe piaţa destinată gamingului nu poate decât să ne bucure, deoarece bătrânul Intelli 1.1 a facut furori în rândul jucătorilor de Counter-Strike şi nu numai. Eu incă îl folosesc cu succes in Quake 3 şi Call of Duty 2.

După lansarea cu succes a mouşilor din gama Sidewinder urmarea logică ar fi fost o tastatură care să completeze cu succes combo-ul.
Astfel, a apărut Sidewinder X6.

La o primă vedere X6 iese în evidenţă prin construcţia elegantă si mărimea generoasă a wrestpad-ului. De asemenea, primul lucru remarcat din poze, este faptul că numpad-ul este detaşabil. Acest aspect este luat în considerare imediat mai ales în cazurile birourilor sever aglomerate:)

Layout-ul este unul clasic, (QWERTY), însă tastatura este optimizată la maximum pentru nevoile unui gamer.
X6 vine cu cel mai mare număr de taste dedicat macro-urilor regăsit pe o tastatură. Cu un număr de 30 în total, Microsoft le-a asigurat gamerilor un spaţiu suficient de mare pentru orice manevere automatizate le trec prin cap. În paginile ce urmează vom vedea cum se lucrează cu o astfel de tastatură în mijlocul unei bătălii.

 

Caracteristici

Mulţi or să se intrebe totuşi cum pot folosi macro-urile.
Îşi mai aduce cineva aminte de seria Mortal Kombat şi cât de greu era să apeşi la timp combinaţia de taste necesară unui final sângeros?
Acum e mult mai simplu, doar înregistrezi combinaţia de taste şi la momentul oportun, complicata combinaţie devine o banală apăsare de buton.

Un alt exemplu ar fi jocurile unde viteza de reacţie devine factorul decisiv. În counter-strike, jucătorii sunt nevoiţi să-şi cumpere arme la începutul fiecărei runde. Cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru că apuci să pleci din baza ta înainte ca inamicul să plece din a lui şi aşa vei avea timp să ocupi o poziţie favorabilă pe hartă astfel încât să îl pândeşti.

Aşadar, cu ajutorul unei singure taste, jucătorul poate să-şi defineasca o mulţime de variante ale arsenalului ce urmează să îl folosească, în funcţie de banii pe care îi are sau de echipa în care joacă.

Prima tastă care iese în evidenţă este cea cu logo-ul Sidewinder, care este un quicklaunch pentru Game Explorer în Vista sau pentru software-ul Intelli Type Pro în XP.

O a doua tastă, foarte utilă şi foarte inovativă introdusă de Microsoft, este cea de in-game macro recording.
Ce face? În timpul jocului, puteţi înregistra o combinaţie de taste pe care o puteţi folosi imediat, fără a fi nevoie să părăsiţi scena. Interesant nu? Şi foarte util pe deasupra.

Deci, ca sa fie mai uşor de înţeles, treaba cu macro recording stă cam aşa:
1. te joci şi vezi ca faci ceva anume ce este compus din mai multe acţiuni. Ca de exemplu, sărit şi aruncat de grenadă (ca să zboare mai departe)
2. apeşi pe tasta de înregistrat, apoi pe tasta macro pe care vrei să înregistrezi comanda (S1 de exemplu) şi apoi te apuci să execuţi comanda ca să se înregistreze ceea ce vrei. Închizi combinaţia tot cu macro record. Ca să exemplific mai pe scurt: macro record+tastă macro+succesiunea de taste dorită+macro record. În momentul în care înregistrezi combinaţia dorită, led-ul de lângă tastă de înregistrat clipeşte. Combinaţia poate fi editată ulterior în acelaşi fel sau cu ajutorul softului. O mică precizare – X6 nu păstrează macro-urile în memoria internă (ca Logitech G15), ci pe harddisk. Aşa că, cei care joacă în deplasare (adică LAN Party) vor trebui să îşi transporte macro-urile cu ei.

Pe lângă tasta de in-game record macro, combinaţiile mai complicate pot fi realizate cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Intelli Type Pro, cu care tastatura vine în pachet. Aplicaţia are o interfaţă intuitivă şi prietenoasă, şi chiar şi începătorii vor reuşi să-şi customizeze la maximum tastatura. Dar vom discuta mai tarziu despre aplicaţie şi vă vom şi învăţa cum să definiţi câteva macro-uri cu ajutorul ei.

O altă tastă care tebuie menţionată este tasta cruise control. Sună foarte auto–moto deşi, cruise control nu face altceva decât să repete o acţiune definită. Ajută foarte mult, mai ales în jocurile care necesită un control precis şi o grămadă de taste apăsate simultan, plus una ţinută apăsat pentru acceleraţie, de exemplu.

Eu am folosit-o cu succes în Need for Speed în cursele de drag. Nu am mai fost nevoit să ţin apăsată tasta pentru acceleraţie, concentrându-mă doar asupra direcţiei şi schimbarea vitezelor. evident că poate fi folosită şi pentru altceva, nu numai NFS. Poate fi folosită la fel de bine şi în Flight Simulator sau în Battlefield 2 (dacă zburăm cu avionul), mai ales dacă nu avem un joystick. Deci, după decolare activăm cruise control şi până ne apropiem de destinaţie ne concentrăm doar asupra direcţiei de mers (dacă avem vreme bună şi nu e nevoie să modificăm viteza). Cruise control recunoaşte până la 4 taste apăsate simultan.

Spuneam mai devreme că veţi avea o surpriză. Ei bine, Microsoft s-a gândit de data aceasta şi la jucătorii stângaci, sau cei ce preferă să aibe buluc toate tastele de macro pe partea stângă. Şi nu mă refer la începători, ci la cei care îşi folosesc mâna stîngă:). Numpadul din partea dreaptă se poate detaşa şi se poate muta în partea stânga şi invers. Sau dacă te încurcă îl poţi lăsa în cutie. Depinde de gusturi, nevoi şi spaţiu. Prinderea se face cu ajutorul a doi magneţi, fără clipsuri sau alte mecanisme complicate de retenţie. Simplu şi eficient. Iată că Microsoft a inventat şi prima tastatură modulară pentru gaming.

Totul începe aşa…

 

apoi se apucă de numpad cu mâna dreaptă pentru a-l desprinde de corpul tastaturii… (doh! se aude din sală)

 

şi după căteva jonglerii se poziţionează pe partea stângă

 

şi se împinge relativ uşor

şi acesta ar fi aranjamentul final pentru cei cărora le placă îngrămădeala pe partea stângă

 

În pagina următoare vom vedea ce altceva mai ştie să facă X6 în afară de schimbarea layout-ului pentru joacă.

 

Software

Următoarele taste de pe sunt cele pentru multimedia(play, pauză, mute şi next/previous track) însoţite de un potenţiometru pentru reglarea volumului. Între butoanele multimedia şi potenţiometrul pentru volum mai găsim încă unul, identic cu ce de mai sus, ce are rolul de a modifica intensitatea luminii tastelor. Tastatura este luminată în două culori distincte şi anume roşu intens şi galben deschis. După cum probabil s-a observat deja din pozele anterioare, roşu este folosit pentru a ilumina tastele normale, iar galben pentru macro-urile de sub tasta escape cât şi pentru cele ale numpad-ului.


butoanele multimedia şi cele două potenţiometre

 

La sfârşitul paginii precedente spuneam că vom discuta şi de ceea ce ştie X6 să facă în afară de macro-uri şi schimbatul layout-ului. Ei bine, X6 poate memora până la 3 profile definite pentru nevoile fiecăruia. De exemplu, un profil pentru munca de zi cu zi (filme, muzică şi alte lucruri de care nu se poate lipsi gamerul) iar restul de două pentru joacă. Folosită ca tastatură pentru office, X6 poate da bătăi de cap din cauza poziţionării tastelor. Mie mi-a fost greu să mă obişnuiesc cu ea, chiar şi după o săptămână, mai ales că nu există nici un fel de control al înclinaţiei.

Hai să vedem şi ce se poate face cu ajutorul aplicaţiei Intelli Type despre care am tot vorbit. Bănuiesc că fiecare a apăsat accidental tasta windows în timpul vreunui joc sau a vreunei activităţi mai importante. Ei bine, Intelli Type permite dezactivarea tastei ca şi a celorlalte taste pe care nu le foloseşti în joc, pentru a asigura un control eficient şi precis. Mai jos aveţi câteva un exemplu de macro făcut pentru Counter-Strike. Rolul acestuia era să îmi cumpere armamentul şi echipamentele pe care le folosesc de fiecare dată

Cu delay-ul din exemplul de mai sus nu se efectua una dintre comenzi, mai exact nu îmi cumpăra pistolul. În aceste cazuri întârzierea dintre comenzi trebuie crescută, însă nu prea mult pentru că ideea în sine a macro-ului este şi de a executa în cel mai scurt timp succesiunea de comenzi. Eu unu recomand înregistrarea macro-urilor, aşa se evită situaţiile în care delay-ul automat nu se potriveşte.

 

Verdictul

Iată că am ajuns şi la sfârşit. Cuvintele care îmi vin vin acum în minte pentru a încheia acest articol nu sunt decât de laudă la adresa Microsoft. Au reuşit să le ofere mouşilor din seria Sidewinder un frăţior pe măsură şi să ridice din nou standardele, cu un produs de excepţie. Chiar dacă nu prea se găseşte la vânzare pe la noi, este o tastatură ideala pentru maniacii shooter-elor şi chiar a strategilor. Până şi jucătorii înrăiţi de World of Warcraft or să-şi găsească un aliat de nădejde în X6.

Singurul neajuns ar fi lipsa unor conectori USB sau a unui jack audio, lucru ce ar fi făcut viaţa mai uşoară oricărui gamer dacă ne gândim din nou la birourile aglomerate şi conectorii mereu insuficienţi. Dar acest lucru se poate trece cu vederea dacă ne îndreptăm privirea spre puterea de customizare – e tastatura perfectă pentru World of Warcraft, Starcraft şi Counter-Strike , mărime, stabilitate pe birou, confort şi mai ales numărul imens de macro-uri pus la dispoziţie. Aşa că, dacă v-au mai rămas ceva bani după petrecerile de sărbători şi vă trebuie tastieră nouă după ce aţi vărsat şampanie în cea veche:), X6 este una din recomandările noastre.

 

Page 5 of 5
1 … 3 4 5