Pe mine unul, cel putin in ultimii 7-8 ani, produsele celor de la SteelSeries m-au lasat putin fara reactie. Asta pentru ca n-au mai venit cu nimic interesant pe piata.

Pareau oarecum ca traiesc din inertie. Vizibilitatea brand-ului scadea vizibil de la an la an si tot imi puneam intrebari de genul, „dar pana cand?”.

Da, SteelSeries are probabil cele mai bune mousepad-uri. Si au un pret oarecum ok. Dar cate mousepaduri sa tot vinzi?

Pareau ca s-au indepartat vizibil de standardul pe care-l aveau cu ceva ani in urma, mai exact dedicati domeniul esports-ului, in special jucatorilor de Counter-Strike.

Si au inceput sa lanseze mousi ce, eu ca jucator de FPS-uri, nu le-as fi cumparat vreodata. Au scos casti Arctis care la fel, sunt niste produse mediocre, cel putin cele ce mi-au trecut pe mana.

La tastaturi am pierdut putin firul, de la 6G v2 si Apex care nici daca ma chinui nu-mi aduc aminte exact modelul, am incetat sa le mai urmaresc.

Au incercat-o cu Sensei Ten, mouse ce nu-i rau, dar s-au impiedicat fix inainte de finish line. E cel putin dubioasa decizia de a pune pe un mouse de FPS-uri fir clasic, ca la un mouse oarecare, cel putin in zilele noastre.

Dar acum, cel putin pe hartie, SteelSeries pare ca vrea sa-si spele din pacate. Nu e prima oara. Si sunt multe pacate.

Dar poate Rival 3 imi mai clateste gustul amar pe care mi l-a lasat SteelSeries in ultimii ani.

SteelSeries Rival 3 review | WASD

Ce este SteelSeries Rival 3?

Rival 3 vine echipat cu senzorul optic SteelSeries TrueMove Core, ce este capabil sa atinga 8500 DPI si are o viteza de tracking de 300 IPS.

Desi mouse-ul este simetric, unui utilizator stangaci ii va fi oarecum peste mana sa-l utilizeze, asta pentru ca butoanele laterale se afla doar pe partea stanga, dar si petru ca ies putin in relief.

Pe langa cele 2 butoane laterale care-s programabile, mouse-ul mai are alte 4, ce la randul lor sunt si ele programabile dupa placul utilizatorului.

Click stanga si dreapta au sub carcasa switch-uri mecanice ce au o durata de viata de pana la 60 milioane de utilizari.

Firul utilizat pe Rival 3 este unul clasic, insa oarecum de asteptat acest lucru. Asta pentru ca in primul rand este un mouse low budget, dar si pentru ca pe varful lor de gama, Sensei Ten, este fix firul acesta.

Daca ar fi optat pentru un cablu tip paracord, SteelSeries l-ar fi faultat pe Sensei Ten. Dar ar fi fost fortati sa recunoasca ca au gresit teribil cu o astfel de implementare. Iar SteelSeries par genul ca nu vor sa recunoasca cand gresesc ceva. Continua pe un drum gresit, pana se infunda poteca.

Mouse-ul cantareste doar 77 de grame, o greutate ce face echipa buna cu dimensiunea lui, ce este de 120.6 x 58.3 x 37.9 mm. Si da, are si iluminare RGB.

Galerie foto

Experienta in timpul utilizarii

Ca orice alt mouse de gaming ce-mi calca pragul il stresez nitel in jocuri precum Dota2, PUBG si CS:GO, insa accentul se pune pe ultimul joc. Iar in acesta ma joc deathmatch, 1v1 aim_map si matchmaking.

Insa l-am stresat putin si in cateva sesiuni de Valorant. Asta ca sa intru si eu in randul celor tineri si sa vad cu ce sa mananca jocul ala.

Nu m-a dat pe spate jocul, insa mai multe voi spune in partea a 2-a a acestui articol.

Mousepad-urile utilizate sunt Xtrfy XG-GP1-L si SteelSeries QCK Heavy, asta pentru ca am renuntat in urma cu ceva timp sa mai testez mousi pe suprafete hard pentru ca abuzam prea mult de skatez-uri.

De ceva timp m-am fortat sa utilizez grip-ul claw grip, dar cu prinderea mouse-ului inclinata putin pe partea dreapta. Am incercat acest „feature” pentru ca in perioada mea de glorie ca jucator de CS utilizam palm grip, dar mouse-ul il tineam inclinat 45 grade in partea dreapta. Cum nu ma mai simt atat de increzator in palm grip, am zis sa incerc claw.

Evident, lucrurile de genul inclinatia in partea dreapta nu le costientizam. Sau prea putin ca sa le dau importanta. De multe ori mi le evidentia cineva care statea in spatele meu cand ma jucam CS la un eveniment sau intr-o sala de net. Dar nu dadeam mare importanta acestui lucru.

Insa am ajuns sa constientizez total acest lucru pentru ca mi-am pus un camera sa-mi inregistreze doar motion-ul pe care-l am cu mouse-ul. Mi-am studiat ticurile, ce reflexe involuntare am cand ma joc si de aici am decis sa incerc acest mic experiment.

Si da, experimentul a dat roade, KDR-ul meu a crescut in CS:GO, jucandu-ma intr-un skill bracket oarecum ridicat.

Asta pana a vrut Fulger sa faca un experiment pe mine si m-a pus sa ma joc peste o saptamana pe monitorul BenQ EX2780Q. KDR-ul in ultimele 20 de meciuri a scazut din 1.35 in 1.05 si a urmat si un evident losing streak si un derank pe faceit. Dar chiar si asa, n-am luat in considerare ca ar fi de vina Rival 3 si ca ar trebui sa ma joc cu alt mouse.

Dar intre timp am trecut inapoi pe monitorul meu default, anume Aorus KD25F. Si KDR-ul a luat-o iar in sus, iar acum trebuie sa incep sa grind-uiesc iar si sa-mi recuperez ELO-ul pierdut.

Forma si constructie

De fel, baietii astia de la SteelSeries nu-s recunoscuti ca stiu sa faca produse aratoase. Poate doar tastaturile lansate in ultimii ani sunt exceptia de la aceasta „regula”.

Insa SteelSeries Rival 3 arata destul de bine, mai ales pe o suprafata de lucru neagra. Iluminarea RGB este vizibila in doua faze. Prima, cea mai banala si gasita pe aproape toti mousii, este iluminat logo-ul. A2-a, lucrul ce ii da un aer oarecum aparte, au pus si o banda RGB ce inconjoara in proportie de 80% mouse-ul.

Iar mouse-ul arata dubios de bine. Si asta o spun eu, care primul lucru pe care-l fac cand  iau in primire un mouse nou dezactivez iluminarea si pun mouse-ul pe 400 DPI.

Dar daca iluminarea RGB atrage privirea, exista si ceva ce imi zgarie putin retina. Mai exact, lucrul ce ma deraneaza este suprafata mouse-ului. Ca feeling e ok, chiar daca iti da senzatia de o suprafata ce a uitat Dorel sa o finiseze complet. Ma irita faptul ca raman extrem de multe amprente pe soarec. Este un caz clasic de magnet de amprente.

Ultimii mousi folositi intens inainte sa incerc SteelSeries Rival 3 au fost Glorious Model O- si Razer Viper. Si asta a fost un lucru benefic, pentru ca adaptarea la Rival 3 am facut-o intr-un timp extrem de scurt, maxim 2 meciuri de CS:GO.

Are o forma ce este perfecta pentru claw grip, dar o consider ok si pentru cei ce utilizeaza palm grip si au o palma medie sau mica.

Desi are un senzor optic tipic unui mouse de buget, anume SteelSeries TrueMove Core, acesta a fost precis si fasnet pe suprafata de lucru. Cel mai probabil am undeva la 80 de ore de utilizare doar in jocuri, n-am reusit sa-l fac sa clacheze.

Ma irita firul, nu o sa ascund acest lucru. Mi se pare imposibil de folosit daca nu este utilizat si un mouse bungee. Sau macar ceva improvizat.

Nici skatez-urile nu-s cine stie ce. Eu unul, sunt fanul skatez-urilor mari, intregi. Adica cum sunt pe Zowie EC2-A, Razer Viper si altele. Dar nu ma irita faptul ca e un smiley face sinistru pe burta mouse-ului, ci sunt deranjat partial de cum se misca pe mousepad.

Butoane si scroll

Imi plac click-urile. Si nu ma refer la switch-urile mecanice. Fac referinta strict pe plasticul pe care stau falagele. E misto faptul ca se apasa cu o oarecare usurinta chiar in capatul opus al click-ului.

Butoanele laterale in schimb nu prea imi plac. Sunt micute, tuguiate si putin iesite in relief. Le apas din greseala destul de des, mai ales cand ma joc. Nu-mi ramane decat sa le dezactivez din software.

Scroll-ul este destul de reusit. Daca avea striatii precum cel de pe Model O-, eram extrem de fericit. Este destul de silentios si are o apasare usoara, lucru ce elimina tab-uri deschise de mai multe ori decat trebuie.

Software

Pentru a edita diverse precum DPI, polling rate, iluminare, macro-uri si altele se utilizeaza SteelSeries Engine 3.

Nu va faceti griji, este cam la fel de prost sofware-ul ca acum ceva ani. Vad ca problema ca dispare din senin produsul conectat a ramas.

Si acest „feature” il aveam si cand am folosit ultima oara serios un produs SteelSeries. Adica acum vreo 4-5 ani.

Verdict

O spun de la inceput, ca sa sara nitel in evidenta: SteelSeries Rival 3 nu este un mouse perfect. Ba din contra, are ceva hibe. Insa este incredibil de bun, mai ales daca ne uitam pe eticheta de pret pe care o are soarecul.

Hiba principala, cel putin pentru mine, este firul. Dar na, SteelSeries a dat-o in barci si cu Sensei Ten cand vine vorba de asta.

A 2-a hiba ar fi senzatia pe care mi-o lasa carcasa la atingere: de mouse ieftin. Dar cand stau si ma joc cu el, uit de carcasa, uit de fir (asta pentru ca sta prins intr-un mouse bungee), uit ca ploua afara si uit si de carantina.

Dar exista si parti pozitive: arata bine, o forma foarte buna si un pret foarte bun.

A trecut ceva timp de cand chiar i-am laudat pe SteelSeries. Cred ca ultima oara in care am zis de SteelSeries ceva de genul „ba, chiar au nimerit-o” a fost cu lansarea lui Kinzu V3.

Asta pentru ca V1 si V2 ba aveau probleme cu click-urile, carcasa se facea praf dupa cateva luni de utilizare, dar cea mai penibila situatie era legata de senzor. Mai exact, era putin „saltaret”.

Bine, putin este spus cu indulgenta, eu jucandu-ma de cand ma stiu low sens ma enervam des cu mouse-ul. Cand tineam punct fix cu awp-ul in CS si incercam sa fac un flick ma trezeam cu tinta in cer. Si abia la V3 s-a rezolvat problema senzorului.

Dar situatia se repeta si aici, ca fara sa-mi pun prea mult mintea la contributie au trecut prin cateva modele de Rival mana a iesit cel de acum.

Dar e bine, macar exista progres, chiar si la SteelSeries. Si este bine venit, ca pareau de ceva timp ca ba stagneaza, ba se axeaza fix pe ce nu trebuie, cum ar fi senzori de proximitate si mai stiu eu ce.

Si ca sa inchei articolul, in momentul publicarii Rival 3 costa uimitorul pret de doar 174.99 lei. Repet, nu este mouse-ul perfect. Dar pentru costul lui, il consider best buy.

Similar Articles

One thought on “Review: SteelSeries Rival 3

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.