Să vedem cum stăm cu temperaturile.
Temperatura pentru HD5750 este decentă. HD5770 stă puţin mai slab. Cel puţin astea sunt concluziile care le putem trage văzând cifrele.
În realitate, situaţia e fix inversă. Adică HD5770, chiar dacă este mai caldă, are avantajul că elimină tot aerul fierbinte afară. Prin urmare nu influenţează cu mare lucru temperatura celorlalte componente din sistem.
Dar sistemul de răcire montat pe HD5750 nu scoate aerul fierbinte afară, ci îl aruncă înapoi în carcasă. În cazul nostru, pentru că am testat placa instalată în carcasă, tot aerul fierbinte trece peste furtunele de apă de la sistemul de răcire al procesorului. Ceea ce nu e bine deloc. E aceeaşi problemă care o avea şi prima revizie de HD4850 care venea cu un sistem de răcire single-slot. Şi e aceeaşi problemă pe care o are HD4770. Poate pe viitor ATI se va gandi să instaleze un sistem de răcire dual-slot cu evacuare în exterior pe o astfel de placă.
Poate vă întrebaţi de ce nu am testat placa video pe un stand deschis. Păi pentru că nu aşa va fi folosită de viitorii clienţi, ci va fi montată în carcasă. E mai bine să cunoaşteţi din start acest inconvenient decât să vă pară rău mai târziu.
Din aceste motive am hotărât să nu mai testăm HD5750 şi în regim de overclocking. Însă nu scapă aşa uşor, pentru că va fi testată într-un articol viitor.
HD5770 din fericire nu are această problemă. Aşa că ne-am încumetat să o şi overclockăm puţin.
Pentru a creşte frecvenţele, am folosit programul RivaTuner. Chiar dacă în momentul instalării, acesta nu a recunoscut placa video, am adăugat manual Device ID-ul plăcii în config-ul de la RivaTuner şi după aceea a funcţionat fără probleme.
După câteva teste, am atins un set de frecvenţe perfect stabile: 930 MHz pentru GPU (850 MHz stock) şi 1312 MHz pentru memorie (1200 MHz stock). O creştere a frecvenţelor de aproximativ 10%. Influenţa supratactării în aplicaţiile testate o veţi vedea în paginile următoare.
Ok, ar fi timpul să trecem la teste. Aşa că: Pe cai, că se filmează!
