De ceva timp, ASUS s-a perfecţionat în crearea de plăci de bază de dimensiuni mai mici, dovadă clară fiind seria GENE de plăci mATX aflată sub brandul Republic of Gamers. Iată că, de data aceasta, ASUS ne prezintă o placă de bază mini-ITX dar cu performanţe ce pot concura cu multe dintre cele de format ATX aflate pe piaţă, si anume P8Z77-I Deluxe.

Pentru cei care nu stiu, mini-ITX este un format cu consum redus de energie şi cu dimensiuni de 17 x 17 cm creat de VIA Technologies în 2001. Plăcile de bază mini-ITX sunt în principiu variante mai simple, fără prea multe dotări şi cu componente satisfacatoare.

Sistemele construite pe formatul mini-ITX sunt de cele mai multe ori foarte prost alimentate, având probleme chiar şi atunci când sunt folosite pentru home theater. Desigur problema proastei alimentări este spaţiul foarte mic de care dispune placa, făcând montarea unui VRM puternic aproape imposibilă.

Ei bine, iată că pentru P8Z77-I Deluxe, ASUS a venit cu o idee inovatoare şi anume crearea unei plăcuţe separate ce susţine un DIGI+ VRM 8 + 2 faze, găsit şi pe unele plăci mATX şi ATX, montând aceasta placuţă pe marginea plăcii de bază în plan vertical.

Design-ul gândit de câtre cei de la ASUS este cu totul deosebit. Pe lângă instalarea unui VRM de putere mare, pentru o placă mini-ITX, a eliberat placa de bază, astfel având posibilitatea de a implementa  mai multe tehnologii de ultimă oră.

ASUS P8Z77-I Deluxe are la bază chipset-ul Z77, compatibil cu noile procesoare Ivy Bridge, si este dotată cu un port PCI Express 16x 3.0, două porturi DDR3-2400 (OC), două porturi SATA 3 şi incă doua SATA 2, dar şi conexiune Bluetooth 4.0.

I/O panel-ul  este de asemenea impresionant, observandu-se conectorii celor doua antene pentru wireless-ul dual-band dotat cu feature-urile Wi-Fi GO! şi Wi-Fi Hotspot,  un port pentru placa de reţea gigabit, conectorii audio pentru placa de 6 canale dar şi un conector S/PDIF. Tot aici se pot observa patru porturi USB 3.0, patru USB 2.0, doua eSATA, un buton pentru resetarea bios-ului şi unul pentru USB BIOS Flashback dar şi conexiunile video: DVI, HDMI şi DisplayPort.

Fără doar şi poate P8Z77-I Deluxe este cu mult peste aşteptările unei plăci de bază mini-ITX, dotările acestei plăci putând fi comparate cu cele ale multora din plăcile ATX.

 

Galerie foto

{gallery}/2012/03-hardware/asus-p8z77-i-delux-review/galerie/:135:110:0:1{/gallery}

 

Layout-ul plăcii este foarte bine pus la punct, ţinând cont ca placa are o dimensiune foarte mică, se vede clar că cei de la ASUS si-au pus mintea la contributie în crearea acestei plăci. Datorită faptului ca au scos VRM de pe main board şi au putut adăuga alte optiuni, au lăsat lăsat destul loc şi pentru montarea unor componente de ultimă generaţie., deşi nu vad care ar fi ideea construiri unui astfel de sistem pe platforma mini-ITX.

Ca să vă faceţi o idee, pe procesorul Ivy Bridge am montat nu cooler Ninja 2 pe lângă care am montat si o placă GeForce GTX 680, desigur după montarea acestor componente placa de bază mai că nu se vedea.

 

Teste

Testele pe care le-am realizat au avut legătură strict cu overclocking-ul folosind o soluţie de răcire cu aer. Benchmark-uri nu veţi vedea niciodată în prezentările noastre de plăci de bază deoarece este ilogic. Practic diferenţele de punctaje pe care le-aţi putea vedea ar apărea de la felul în care fixează fiecare placă de bază BCLK-ul. De exemplu, pe o placă de bază GIGABYTE vom avea întotdeauna un BCLK peste 100 MHz, adică 100,03 MHz, iar pe una ASRock vom vedea 100,46 MHz, în timp ce una ASUS 100, 00 MHz (frecvenţele sunt exemple).

Par minore diferenţele, însă, la ASRock, de exemplu, frecvenţa finală este cu aproximativ 35 MHz mai mare decât cea specificată de către Intel. Având aceste lucruri în minte, diferenţele de performanţă sunt, de fapt, artificiale, mai ales dacă discutăm despre frecvenţe default.

Nu este normal ca o placă de bază să fie considerată mai performantă decât alta doar pentru că obţine 6,88 puncte în Cinebench 11.5R, iar cealaltă obţine 6,86 puncte. Acea diferenţă minoră de puncte apare doar pentru că unele plăci de bază overclockează procesorul cu câţiva MHz atunci când rulează la frecvenţa default.

Aşadar, dacă vedeţi pe undeva o comparaţie între două placi de bază şi concluzia este că una oferă o performanţă mai mare decât alta, puteţi să luaţi un shotgun şi să îl scăpaţi de suferinţă pe acel tester.

 

 3,5 GHz – totul pe auto

Motivul pentru care am inclus şi afişarea temperaturii în regim de funcţionare cu setările implicite este acela că într-un sistem dotată cu o placă de bată ITX, temperatura este cea mai importantă variabilă ce trebuie combătută. Temperatura este foarte bună, însă pentru răcirea procesorului am folosit un cooler Ninja 2, ale cărui dimensiuni sunt enorme.

 

4,7 GHz – 1,340v – memorii@1333 MHz – Vtt:0,950v – Load Line Calibration maxim

În overclocking nu se descurcă prea bine (doh) deşi vine cu un VRM impresionant. Motivul este foarte simplu, VRM-ul nu este atât de performant pe cât ne-am aşteptat. Dacă LLC-ul ar fi fost lăsat pe auto, voltajul Vcore nu ar fi fost suficient pentru a susţine un load la această frevcenţă, iar cu LLC setat pe cel mai înalt nivel atingem nişte temperaturi mult prea mari pentru a lua în considerare overclocking-ul pe această placă de bază.

 

Concluzii

În mod clar această plăcuţă de bază nu este construită pentru overclocking. Chiar dacă are un VRM impresionant pentru o astfel de placă de bază, el a fost implementat doar pentru a menţine fiabilitatea plăcii de bază în timp, funcţionând la parametri normali.

Totuşi, dacă spaţiul vă permite să instalaţi un sistem de răcire performant, nu ar strica să urcaţi cu câteva sute de MHz frecvenţa procesorului.

În orice caz, eu recomand o astfel de placă de bază doar pentru calculatoarele mici de birou şi HTPC-uri, nicidecum pentru un PC de gamer.

Similar Articles

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.