E drept ca a trecut foarte mult timp de la lansarea acestor procesoare, dar iata ca venim si noi cu un articol mult mai interesant. I7 5960X se arata interesant, dar si super scump. In schimb i7 5820K are un pret super bun, dar oare merita trecerea la DDR4 cu el? Vom vedea la final dupa ce analizam performanta intregii game Haswell-E.
Intel a separat in mod clar segmentul high-end de cele mainstream si entry-level odata cu lansarea platformei LGA1366. Acest pas a fost necesar deoarece anumite dotari ar fi fost mult prea costisitoare din punct de vedere financiar pentru modelele mainstream si entry-level. Sa fim seriosi acum, magistrale triple- sau chiar quad-channel suna foarte bine, insa nu ai avea nevoie de asa ceva pe un procesor quad- sau chiar dual-core. A fost o decizie care le-a permis celor de la Intel sa ofere in acelasi procesoare cu un raport performanta/pret cat mai bun, cat si modele care redefinesc conceptul de performanta maxima.
Toate bune si frumoase, fiecare gama de utilizatori avea de unde sa aleaga in functie de fondurile disponibile. Singura problema este ca dupa LGA1366, platformele high-end au inceput sa ramana in urma din aproape toate punctele de vedere comparativ cu suratele lor dedicate segmentelor mainstream si entry-level. Prima generatie de procesoare pentru platforma LGA2011 a fost lansata cu putin timp inainte de lansarea unei noi arhitecturi pentru platforma mainstream LGA1155, insa platformele high-end parca au tot intarziat dupa aceea. Primele modele LGA2011 cu arhitectura Ivy-Bridge au fost lansate dupa ce Intel deja avea la vanzare un nou socket (LGA1150) si o noua arhitectura (Haswell) pentru segmentul mainstream.
Platforma amiral pierdea cursa tehnologiilor noi pe toate fronturile, iar Intel parca isi pierduse interesul in acest segment de piata. Nu e ca si cum procesoarele FX de la AMD au reusit pana acum sa ameninte Intel pe high end, iar platforma LGA2011 de la Intel este singura optiune disponibila daca vreti performante mai mari decat poate sa va ofere un procesor LGA1150 si nu vreti sa investiti in hardware de server, insa lipsa anumitor dotari este importanta pentru entuziasti. Iar cipsetul Intel X79 a ramas cu mult in urma in ceea ce priveste dotarile, ca sa nu mai vorbim despre arhitectura folosita de nucleele x86 din interiorul procesoarelor.
Iata ca amanarea procesoarelor cu arhitectura Broadwell a dus la lansarea unei platforme high-end la zi in ceea ce priveste tehnologiile noi. Desigur, este vorba de noile procesoare Haswell-E, insa acestea vin impreuna cu un nou cipset, denumit de Intel X99. Cel mai interesant aspect insa il reprezinta debutul memoriilor DDR4 pentru desktop-uri, lucru care ii va incanta cu siguranta pe entuziastii cu buzunare largi. Dar haideti sa vedem ce ne-au pregatit Intel.
Specificatii
Noile procesoare Haswell-E de la Intel aduc o serie de imbunatatiri foarte interesante, pe care le vom discuta pe rand. Pentru inceput, haideti sa aruncam o privire asupra nucleelor de procesare x86, care reprezinta punctul principal de interes pentru cam orice procesor. Mai jos aveti lista de specificatii pusa la dispozitie de Intel pentru cele trei procesoare nou-lansate:
Doua lucruri ies in evidenta inca din prima clipa si amandoua sunt foarte importante, insa pentru diferite categorii de utilizatori. In primul rand, modelul de top Core i7 5960X pune la dispozitia utilizatorilor nu mai putin de opt nuclee de procesare x86 capabile sa ruleze simultan nu mai putin de 16 fire de executie. Este prima data cand Intel lanseaza un asemenea monstru de procesor pentru desktop-uri si prima data cand utilizatorii normali au la indemana hardware capabil sa lucreze simultan cu 16 fire de executie fara sa apeleze la componente hardware pentru servere.
Cel de-al doilea punct foarte important este faptul ca modelul cel mai ieftin, Core i7 5820K, ofera sase nuclee de procesare x86 spre deosebire de modelele echivalente din generatia anterioara, care ofereau numai patru. Sase nuclee de procesare capabile sa ruleze simultan 12 fire de executie, acum pentru un pret recomandat de Intel de doar 396$, in conditiile in care pentru asemenea dotari trebuia sa platiti in trecut 594$. Nu e rau deloc, acum aveti un motiv foarte bun sa luati in considerare cel mai ieftin procesor high-end oferit de Intel in defavoarea unui Intel Core i7 4790K, de exemplu.
Acum ca am discutat despre punctele de interes major, haideti sa ne axam asupra modelului de top, anume Intel Core i7 5960X. Prezenta celor opt nuclee de procesare x86 isi spun cuvantul si astfel modelul de top oferit de Intel vine tactat la „doar” 3GHz, respectiv 3.5GHz frecventa Turbo. Putin, ati putea sa ziceti, insa trebuie sa tineti cont de faptul ca toate procesoarele Haswell-E trebuie sa se incadreze in acelasi TDP.
Da, TDP-ul a crescut de la 130W cat a fost valoarea declarata pentru generatiile anterioare, pana la 140W pentru noile Haswell-E. N-ai ce-i face, progresul cere sacrificii, dar 10W in plus nu reprezinta tocmai un capat de tara. Mai ales daca tineti cont de faptul ca Ivy Bridge-E si Haswell-E sunt realizate folosind acelasi proces de fabricatie pe 22nm. Cantitatea de memorie cache L3 shared a crescut si ea, de la 15MB cat au la dispozitie modelele cu sase nuclee pana la nu mai putin de 20MB pentru noua nava amiral Core i7 5960X.
Trecand mai departe, a venit momentul sa discutam despre restul controller-elor integrate in pastila de siliciu a noilor procesoare. Una dintre schimbarile majore este tranzitia de la DDR3 la DDR4, o schimbare indelung asteptata de entuziasti. Daca Sandy Bridge-E a oferit suport oficial pentru memorii DDR3 cu o frecventa efectiva de pana la 1600MHz, iar Ivy Bridge a crescut aceasta frecventa pana la 1866MHz, iata ca Haswell-E introduce suportul oficial pentru memorii DDR4 la 2133MHz. Desigur, este vorba tot de un controller quad-channel si patru magistrale pe 64 biti fiecare, insa vorbim de o tehnologie complet noua. Voi vorbi mai pe larg despre DDR4 putin mai incolo, in sectiunea dedicata, insa momentan tot ce conteaza este latimea de banda de 68GB/s specificata de Intel.
Controller-ul PCI-Express 3.0 integrat de noile Haswell-E nu difera cu nimic de cel folosit de modelele cu nucleu Ivy Bridge-E. Acesta ofera tot 40 lane-uri PCI-Express 3.0, insa exista si o mica exceptie. Modelul Core i7 5820K pune la dispozitia utilizatorilor numai 28 lane-uri PCI-Express 3.0. Asta inseamna ca nu o sa puteti sa realizati configuratii dual-GPU folosind cate 16 lane-uri per slot, ci ca al doilea slot va avea la dispozitie numai opt lane-uri. Impactul asupra performantei va fi cel mai probabil minim si oricum cea mai buna solutie pentru gaming implica folosirea unui singur GPU.
Cele doua poze de mai jos ilustreaza perfect diferentele la nivel fizic prezente intre procesoarele Intel socket LGA2011 si cele LGA2011v3. De la stanga la dreapta, avem Core i7 3960X (Sandy Bridge-E), Core i7 4960X (Ivy Bridge-E) si Core i7 5960X (Haswell-E):
Dimensiunile package-ului au ramas neschimbate, insa nu acelasi lucru poate fi spus despre socket in sine si mai ales IHS-ul procesorului. Noile procesoare Haswell-E folosesc un socket LGA2011 modificat, botezat de Intel LGA2011v3 sau LGA2011-3. Diferentele dintre cele doua socket-uri par minore la prima vedere, insa sunt indeajuns de mari incat sa nu va permita sa montati procesoare LGA2011 din generatiile anterioare pe noul LGA2011v3. Pana si mecanismul de retentie a procesorului a fost schimbat, iar procesoarele noi au un numar mai mare de contacte dispuse diferit comparativ cu modelele precedente. Cat despre IHS-ul procesorului, acesta are o forma noua. Mai important este insa faptul ca intre IHS si pastila de siliciu este folosit din nou un aliaj metalic.
Pe partea de instructiuni nu s-a schimbat mai nimic. instructiunile si tehnologiile auxiliare suportate sunt aceleasi, cu mentiunea ca noile Haswell-E suporta noul set de instructiuni AVX 2.0 spre deosebire de Ivy Bridge-E. Haideti sa trecem mai departe, mai exact la o prezentare a noului cipset Intel X99 si a noilor memorii DDR4.
Intel X99 si dotarile
Procesoarele Haswell-E nu sunt nici pe departe singura noutate lansata de Intel cu aceasta ocazie. Vechiul cipset Intel X79 folosit pentru platforma LGA2011 nu a entuziasmat pe nimeni in momentul in care a fost lansat datorita liste neimpresionante de dotari. Intel a lansat un cipset nou odata cu „noul” socket LGA2011-3, anume Intel X99. Spre deosebire de predecesorul sau, acesta ofera suporta pentru cele mai noi tehnologii disponibile, precum SATA Express si M.2, precum si o lista destul de impresionanta de dotari. Mai jos aveti la dispozitie schema publicata de Intel:
Procesoarele Intel integreaza in intregime controller-ele incluse in ceea ce am numi in mod traditional un northbridge (controller-ele de bus, memorie si cel PCI-Express), deci cipset-urile din ziua de azi sunt practic southbridge-uri si integreaza controller-e SATA si USB, alaturi de alte cateva tipuri in functie de caz. Noul cipset Intel X99 pune la dispozitia utilizatorilor un numar record de zece conexiuni SATA3, alaturi de nu mai putin de sase conectori USB 3.0 si opt USB 2.0, cu optiunea de a implementa conectori SATA Express, sloturi M.2 si controller-e suplimentare cu ajutorul a opt lane-uri PCI-Express 2.0. Este usor de inteles de ce noul cipset reprezinta un mare pas in directia potrivita comparativ cu vechiul Intel X79 din moment ce acesta din urma pune la dispozitia utilizatorilor numai doi conectori SATA3, patru SATA2, 14 de tip USB 2.0 si tot opt lane-uri PCI-Express 2.0, insa fara suport pentru SATA Express si M.2.
Lucrurile nu se opresc aici insa. Noul cipset Intel X99 este realizat folosind procesul de fabricatie pe 32nm, spre deosebire de cel pe 65nm folosit pentru producerea predecesorului sau. Chiar daca numarul de controller-e integrate a crescut cu mult, folosirea procesului de fabricatie mai avansat a dus la scaderea TDP-ului specificat de Intel de la 7.8W la numai 6.5W. De asemenea, dimensiunile package-ului au scazut, de la 27mm x 27mm la 25mm x 25mm. Intel au acordat o atentie sporita cipset-ului, iar acest lucru este clar vizibil din specificatiile noului Intel X99. Platforma high-end de la Intel are in sfarsit un cipset considerabil mai atragator decat platforma mainstream.
Debutul memoriilor DDR4
Tranzitia la o noua generatie de memorie RAM de tip DDR a urmat intotdeauna acelasi tipar. Noua tehnologie isi face intrarea pe piata in compania produselor high-end la preturi care pot sa fie considerate cu usurinta exorbitante datorita costurilor ridicate de productie. Odata ce rata de adoptie a noilor memorii atinge un prag critic, se trece la productia in masa, ceea ce duce la scaderea semnificativa a preturilor. Acesta este momentul in care noua tehnologie este adoptata de segmentul mainstream, iar odata ce preturile au scazut indeajuns, si de segmentul entry-level.
Din punct de vedere al vitezei, lucrurile se incadreaza din nou intr-un tipar destul de bine definit. Cele mai lente module comercializate care implementeaza noua tehnologie functioneaza la o frecventa echivalenta cu cea a modulelor care folosesc tehnologia veche si ofera cel mai bun raport performanta/pret. In cazul de fata, avem memoriile DDR4-2133 CAS15 si cele DDR3-2133 CAS11. Pe langa acestea, producatorii de memorii RAM mai ofera si una sau chiar doua optiuni mai performante, de obicei una destul de greu de atins folosind tehnologia veche (DDR4-2666) si una atinsa doar de cele mai bune kit-uri deja disponibile in cel mai bun caz (DDR4-3000).
Trebuie sa recunosc ca tehnologia DDR3 s-a dovedit la fel de versatila ca si cea GDDR3. Pana acum au fost lansate kit-uri de memorie DDR3 capabile sa atinga o frecventa efectiva chiar mai mare de 3000MHz, la fel cum cipurile de memorie GDDR3 au fost capabile sa intreaca viteza primelor cipuri GDDR4 produse, cu care erau contemporane. Acest lucru nu schimba faptul ca memoriile DDR4-3000 sunt disponibile la scara larga, in timp ce kit-urile DDR3 capabile sa atinga 3000MHz sau sa treaca de acest prag sunt extrem de rare si folosesc cipuri selectate manual. Pe langa asta, in viitor vom avea la dispozitie kit-uri DDR4 capabile sa functioneze la frecvente mai mari de 4000MHz, poate chiar 5000MHz sau mai mult.
Latentele reprezinta cea mai mare schimbare comparativ cu memoriile DDR3 si, dupa cum era de asteptat, lucrurile nu au evoluat inspre mai bine. Fiecare generatie noua de memorii DDR foloseste timpi de acces semnificativ mai mari decat generatia precedenta, insa raportul dintre acestia si frecventa de lucru se imbunatateste per total. In cazul memoriilor DDR4, avem un set standard de latente 15-15-15-36 pentru o frecventa efectiva de 2133MHz, de exemplu. Latentele cresc in functie de producator si frecventa de functionare, insa deocamdata sunt disponibile kit-uri DDR4-3000 cu latente 15-17-17-35, ceea ce nu e rau deloc.
Tensiunea de alimentare este probabil capitolul la care memoriile DDR4 aduc cele mai mari imbunatatiri. Conform standardelor Jedec, tensiunea de alimentare standard pentru cipurile de memorie DDR4 este de doar 1.2V. Comparativ, punctul de plecare pentru cipurile DDR3 este de 1.5V, iar pentru cele DDR3L este de 1.35V. Este lesne de inteles de ce sistemele care pun accentul pe un consum cat mai redus vor profita pe deplin de lansarea noilor memorii. Desi deocamdata standardul nu a fost finalizat, se pare ca memoriile DDR4L vor functiona la o tensiune de doar 1.05V. La polul opus se situeaza memoriile DDR4 care opereaza la frecvente de lucru foarte mari. In functie de cipurile folosite, producatorii specifica pentru acestea o tensiune de alimentare de 1.2V, 1.35V sau chiar 1.5V.
Design-ul PCB-urilor folosite de noile module de memorie DDR4 a suferit schimbari, dupa cum era de asteptat. In primul rand, sunt folositi 288 pini comparativ cu doar 240 pentru modulele de memorie DDR3. De asemenea, cheia de identificare a pozitiei corecte pentru montarea modulului in slot, realmente gaura dintre pinii de pe PCB, a fost mutata pentru a nu permite introducerea modulelor DDR4 in sloturi incompatibile. Lungimea PCB-ului a ramas aceeasi ca si in cazul modulelor DDR3, mai exact 133.35mm, insa spatiul dintre pini a scazut la 0.85mm.
Cum memoriile DDR4 abia si-au facut intrarea in scena, preturile sunt foarte mari, dupa cum era de asteptat. Cele mai ieftine kit-uri quad-channel DDR4-2133 CAS15 costa cam la fel de mult ca un kit dual-channel DDR3-2133 CAS9 de top, sau cu aproximativ 150-200 RON mai ieftin decat echivalentul quad-channel. In cazul in care va multumiti si cu CAS11, memoriile DDR3 devin mult mai ieftine indiferent daca vorbim de kit-uri dual-channel sau quad-channel. Daca vreti sa achizitionati de la bun inceput kit-uri DDR4 mai rapide, cum ar fi cele la 2666MHz sau 3000MHz, va trebui sa scoateti din buzunar o suma de pana la doua ori mai mare pentru aceeasi capacitate. Pot sa spun ca diferenta de pret dintre memoriile DDR2 si cele DDR3 la lansarea acestora din urma era mult mai mare: memoriile noi erau cam de doua ori mai scumpe decat cele vechi la aceeasi capacitate. Per total, un kit quad-channel de memorii DDR4-2133 nu va afecta semnificativ pretul pe care-l veti da pe un sistem cu procesor Haswell-E comparativ cu un sistem echivalent dotat cu un procesor Ivy Bridge-E.
Platformele de test
Veti vedea ca pentru realizarea acestui articol am utilizat un numar foarte mare de platforme de test si tocmai din acest motiv le vom separa cat de cat. In primul tabel sunt specificate platformele big ass high end, iar in al doilea cele mainstream care nu sunt chiar atat de importante.
| Procesor | Intel Core i7 3970X | Intel Core i7 4960X | Intel Core i7 5820K | Intel Core i7 5930K | Intel Core i7 5960X |
| Placa de baza | Gigabyte G1.Assassin 2 | ASRock X99 Extreme6 | Gigabyte X99 Gaming G1 WiFi | ||
| Cooler CPU | Noctua NH-D15 | ||||
| Memorii | 4x4GB Kingston HyperX Beast @1866 | 4x4GB Kingston HyperX Predator @3000 | |||
| Stocare | A-Data Premier Pro SP610 | ||||
| Sursa | Sapphire Pure 950W | ||||
| Placa video | Nvidia GeForce GTX 780 | ||||
Despre cele doua placi de baza pe care le-am folosit pentru testarea procesoarelor LGA2011-3 vom discuta mai detaliat in review-urile lor dedicate.
Si mai jos puteti vizualiza componentele folosite pentru platformele mainstream.
| Procesor | Intel Core i5 4670K | Intel Core i7 4770K | AMD FX 8370E | AMD FX 9590 |
| Placa de baza | Gigabyte G1 Sniper M5 | ASRock Fatal1ty 990FX | ||
| Cooler CPU | Noctua NH-D15 | |||
| Memorii | 2x4GB Kingston HyperX Savage @2400 | 2x4GB Kingston HyperX Savage @2400 | ||
| Stocare | A-Data Premier Pro SP610 | |||
| Sursa | Sapphire Pure 950W | |||
| Placa video | Nvidia GeForce GTX 780 | |||
DDR4 2133 vs 3000
Testele de comparatie a performantei in functie de memorie au fost efectuate folosind procesorul Core i7 5960X. Din pacate, desi ne-am fi dorit sa comparam comportamentul cu memoriile la 2133 MHz, nu am avut suficient tip pentru asa ceva. Totusi, veti vedea in testele care includ toate procesoarele ca exista diferente de latime de banda foarte mari intre cele doua 5820K sau 5930K si 5960X. Acesta din urma punand la dispozitie cea mai mare latime de banda, evident in testele efectuate cu memorii la 3000 MHz.
In unele aplicatii exista o mica diferenta de performanta, insa aceasta este data nu numai de frecventa mai mare de lucru a memoriei, ci si de frecventa BCLK mai mare pentru memoriile setate la 3000 MHz. Fata de scenariul cu memorii la 2133 MHz unde frecventa BCLK era cea de 100 MHz, pentru a atinge 3000 MHz a fost nevoie de modificarea multiplicatorului din 1x in 1,25x si astfel frecventa de baza a fost modificata in 125 MHz.
In jocuri se observa diferenta doar la rularile 720P cu detaliile pe minim, insa in cazul rularii la 1080P cu detaliile la maxim diferenta poate fi considerata marja de eroare.
Teste sintetice
Sincer sa fiu, rezultatele din Cinebench nu ma surprind foarte tare. Tot ceea ce se poate observa este puterea incredibila a 8 nuclee si un total de 16 fire de executie. Damn!
5960X este intr-un fel un cuplu de doua 4770K si rezultatele sunt, evident, de doua ori mai bune. Nu este o supriza ordinea performantei, dar cea mai mare rata de arhivare este impresionanta.
Lower is better
Daca encoderul ar fi folosit toate thread-urile de executie ar fi stat un pic altfel situatia. Dar avand in vedere ca foloseste doar 4 fire de executie, e logic ca cel mai rapid sa fie 5820K ce ruleaza la 4,5 GHz.
Lower is better
Fiind un test ce ruleaza pe un singur fir de executie, este normal ca 4670K si 4770K sa ofere rezultate asa de bune. Au frecvente mari de functionare. E drept ca si 9590 are frecventa de functionare foarte mare, dar este si groaznic de lenes.
Acesta este de departe cel mai interesant test pentru ca arata de fapt cat de costisitoare este o platforma cu 5820K sau 5930K. Costul procesoarelor este decent fata de un 3970X sau 4960X, dar memoria RAM DDR4….doamne cat costa! Si cel mai trist este de fapt costul inutil. Practic, daca ai nevoie de latime mare de banda, mai bine ramai la 3970X sau 4960X cu memorii DDR3 ultimul racnet.
Icestorm Unlimited simuleaza foarte bine comportamentul in jocurile rulate pe low. Veti vedea mai jos exact la ce ma refer. Oricum, scorurile arata perfect normal.
Sky Diver solicita ceva mai mult placa video fata de Icestorm Unlimited. Acesta este motivul pentru care diferentele nu sunt atat de dramatice precum in testul de mai sus.
Teste gaming
Wow! ce surpriza! toate merg la fel.
Eh. Asa parca mai intelegem si noi ceva despre diferenta dintre procesoare. Desi nimeni nu joaca in 720P cu detaliile pe lowest, puteti sa va imaginati ca aceasta configuratie ar fi dotata cu cea mai puternica placa video de pe planeta care nu exista inca. Daca ar exista o asemenea placa video, capabila de performanta nelimitata(LOL) cam asa ar scala cu procesoarele.
Si aici avem diferente nemaipomenite:). Totusi, este interesant faptul ca 4670K iese fruntas. Probabil va intrebati de ce. Ei bine si eu si nu am reusit sa gasesc o explicatie logica desi am rerulat testul de cateva ori.
Explicatia este similara cu cea din cazul Metro Last Light cu totul pe minim. Procesoarele ofera performanta, atunci cand nu trebuie sa astepte dupa placa video care in cazul de fata e cam lenta.
Nu pot decat sa ma bucur ca i5 4670K este atat de performant si sa imi para cam rau pentru AMD.
Iarasi observam acelasi comportament…placile video actuale sunt prea lente si ar fi buna una dupa care procesorul nu ar astepta degeaba.
Temperaturi
5820K se incinge cand este overclock-at, dar si ofera o performanta foarte buna. In ceea ce il priveste pe FX-9590, putem spune ca mai bine si-ar asuma rolul de prajitor de paine, ca oricum performanta e cam jalnica. Iar cele doua procesoare Haswell, 4670 si 4770 lasa impresia ca Noctua NH-D15 nu ar fi bun, dar in realitate transferul termeic se efectueaza printr-o arie atat de mica incat este dificil sa fie racite chiar si de matahala asta de cooler.
Concluzie
Iar in ceea ce priveste celelalte doua Haswell-E. 5930K si 5820K, singurul lor avantaj, fata de 3970X sau 4960X este ca se gasesc la vanzare. Totusi, daca folosesti deja un Sandy Bridge-E sau un Ivy Bridge-E cu 6 nuclee, nu il schimba cu un Haswell-E tot cu 6 nuclee pentru ca nu vei face altceva decat un downgrade.
Iar daca esti gamer, stai naiba linistit cu un i5 4670K sau 4770K. Sunt cele mai rentabile procesoare pentru gaming cu un cost total de achizitie al platformei foarte avantajos.
- Intel Core i7 5820K poate fi cumparat de aici
- Intel Core i7 5930K poate fi cumparat de aici
- Intel Core i7 5960X poate fi cumparat de aici
One thought on “Intel Haswell-E Core i7 5820K, 5930K si 5960X review”