Am testat placa de sunet cu suita RMAA 6.2.3 după cum v-am obişnuit în ultima vreme.

Am testat ca de obicei în modul Direct Sound pentru a nu permite driverelor Windows să intervină în cadrul testului. Testele au fost rulate pe ieşirea pentru căşti cât şi pe cea multi-canal pentru a observa diferenţele dintre componentele electronice folosite. RMAA a fost rulat de cinci ori pe fiecare ieşire pentru a ne asigura de consistenţa rezultatelor.

Toate enhancement-urile au fost setate pe off pentru un grad de obiectivitate cât mai mare.

Am promis să nu vă mai bombardez cu grafice greu de citit, prin urmare iată toate rezultatele concentrate în tabele.

Primul test pe care l-am rulat a fost la un bitrate 16biţi şi un samplerate 48KHz şi cum era de aşteptat prima ieşire testată a fost cea a căştilor. Per total avem pe toată linia doar note de laudă pentru Xense One, însă zgomotul prezent a fost un pic prea mare. Acest zgomot nu influenţează foarte mult calitatea semnalului redat în căşti, celelalte valori menţinându-se la valorile aşteptate.

Impedanţa selectată din Xonar Audio Center a fost cea dedicată headset-ului.

 

Chiar dacă majoritatea jocurilor nu permit un samplerate mai mare de 48KHz noi am insistat asupra acestui aspect dată fiind natura high-end a produsului. Mai mult din vanitate personală am ţinut morţiş să văd cum se comportă Xense chinuită la samplerate maxim. Rezultatul a fost unul extrem de mulţumitor.

După cum vedeţi trebuie să comunicăm cumva producătorilor de jocuri că hardware-ul avansează şi că trebuie să înceapă să pună accent şi pe sunet nu doar pe grafică.

Ieşirea 7.1 a fost şi ea la rândul ei testată şi ghiciţi ce. Rezultatele sunt aproape identice diferenţele fiind aproape infime.

Ca şi mai devreme când am testat cum este redat sunetul prin DAC-ul pentru căşti, am rulat testele de cinci ori pentru consistenţă. Chiar dacă RMAA indică un nivel de performanţă egal cu cel de mai devreme sunt câteva apecte ce ţin de calitatea semnalului pe care le vom discuta după ce vedem cum s-a comportat DAC-ul Cirrus – Logic CS4632 la un bitrate de 24 biţi şi un samplerate de 192KHz.

RMAA confirmă încă odată că Asus nu s-a lăudat degeaba cu specificaţiile de pe cutie. Dynamic Range-ul a depăşit specificaţiile Asus, iar nivelul de zgomot şi distorsiunile s-au păstrat în limite normale.

Performanţe în jocuri

Cum performanţa în jocuri nu o putem măsura, o să încerc să expun aici, cât mai puţin subiectiv cu putinţă părţile bune cât şi cele rele observate pe toată durata testului.

Am folosit combo-ul Xense în mai multe jocuri, dar cele care merită menţionate sunt Call of Duty Modern Warfare, Modern Warfare II, Unreal Tournament 3 şi nou apărutul Bulletstorm.

Xense oferă DS3D GX 2.5 care permite accelerarea OpenAL în jocurile care sunt dezvoltate pe EAX 5.0, care este o tehnologie proprietară Creative.

Iniţial am încercat să folosesc preset-ul din Xonar Audio Center pentru FPS-uri, însă am renunţat rapid în defavoarea unei configurări mai pe placul urechilor mele. Acest preset evidenţiază extrem de bine mişcările adversarilor, iar poziţionarea este excelentă însă nu avem mai deloc unde medii sau joase pe cât de multe unde înalte.

După câteva meciuri, câteva flashbang-uri şi grenade explodate în apropiere am ajuns la concluzia că e de preferat să joci cu toate enhancement-urile dezactivate. Toată gama de sunete este redată mult mai pronunţat, chiar dacă poziţionarea are un pic de suferit, iar paşii inamicilor nu se mai aud la fel de clar.

Mi-a plăcut mult preset-ul Racing, care a dat dovadă de foarte multă acurateţe la redarea sunetelor motoarelor şi a ambientului în Dirt 2 şi Need for Speed Hot Pursuit, fără a suprapune sunetele cu muzica din fundal.

Melomanie

În materie de muzică placa de sunet mi-a depăşit orice aşteptări. Pentru că nu posed un sistem de sunet 7.1 m-am delectat cu colecţia personală de CD-uri şi DVD-uri pe un sistem 2.1 Altec Lansing.

Trecând prin genuri muzicale ca blues-ul şi muzica clasică şi aproape tot ce există între ele – rock, metal, punk, indie, electro – bijuteria m-a impresionat suficient încât să încep să pun la îndoială calităţile plăcii mele de sunet, Creative Audigy 4 Pro.

Sunetul este extrem de clar, profund iar frecvenţele medii şi cele înalte sunt redate cu acurateţe iar cele joase sunt extrem de profunde şi suficient de agresive încât să vibreze ferestrele. Am auzit acorduri de chitară ce nu le mai auzisem până acum în melodii pe care le ascult de foarte multă vreme.

Suportul ASIO 2.0 s-a dovedit a fi extrem de util în Foobar2000, calitatea sunetului redat fiind mult peste cea din Winamp sau Windows Media Player.

Dezamăgirea a venit din partea căştilor. Brand-ul Sennheiser este un nume foarte mare în domeniul echipamentelor audio şi m-aş fi aşteptat totuşi la o prestaţie mai bună. În cazul în care am crescut samplerate-ul mediile au devenit extrem de slabe iar frecvenţele joase au fost inexistente. Au apărut chiar şi distorsiuni în gama de înalte, unde placa de sunet Xonar se descurcă excelent.

Pentru a testa şi preset-ul pentru filme am revăzut cu plăcere blu-ray-ul Kill Bill iar efectele Dolby Digital mi-au oferit din plin o ambianţă cât mai apropiată de cea a filmului.

Căştile s-au descurcat acceptabil şi oferă confortul necesar pe durata unui film de aproximativ două ore.

Cam atât din punctul de vedere al performanţelor.

Pages ( 5 of 6 ): « Previous1 ... 34 5 6Next »

Similar Articles

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.