Au trecut abia 2 ani şi iată că ne întâlnim din nou cu super costumul pus pe joacă. Recunosc că am fost destul de dezamăgit să aud că povestea super costumului numit Prophet se va opri aici, mai ales că eu, personal, am fost plăcut surprins de Crysis 2. Ei bine, de data asta, Crytek s-a lăsat dus de vorba bună şi după spusele lor, Crysis 3 este varianta rafinată a întregii serii. Oare?

Ca să eliminăm orice dubii, Crysis 3 este ultimul capitol din povestea protagonistului Lawrence Barnes a.k.a Prophet sau Prophit, cum ii spunem noi în redacţie. În Crysis 2, acesta află că al său costum a fost un super experiment bazat pe tehnologie extraterestră şi că gazda fizică a costumului este sortită pieirii după o anume vreme. De aceea, acesta se sinucide şi oferă costumul unui puşcaş marin generic pe nume Alcatraz.

Story

Punctul forte al întregului fir narativ era faptul că Alcatraz era pe moarte şi că super costumul nu făcea decât să îi asimileze ADN-ul pentru a îl reinstala pe Prophet la cârmă. Fiind el un costum mărinimos, căci numai om nu mai era, Prophet opreşte invazia extratereştrilor Ceph şi apoi este cumva capturat de către mega corporaţia CELL pentru a fi studiat. 20 de ani mai târziu, Psycho, adică nenea britanic scos dintr-un film de Guy Ritchie este deposedat de costumul propriu de către CELL, dar reuşeşte să scape din captivitate şi porneşte într-o cruciadă personală pentru a elimina capul mega corporaţiei şi pentru a îl scoate pe Prophet de la răcoare.

E simplu până aici nu?

De aici, Prophet este eliberat şi datorită costumului înzestrat cu ADN Ceph, el află că ameninţarea extraterestră se va ivi din nou sub forma unui Alpha Ceph, un super extraterestru al cărui scop este să pregătească frumoasa noastră planetă pentru o super cină Ceph. Pornind de la acest doomsday scenario, Prophet călătoreşte printr-un New York în ruine unde vegetaţia a început să întreacă densitatea betonului.

Din păcate, campania este lipsită de momente memorabile, iar personajele sunt fade şi nici măcar nu ţi se oferă un motiv întemeiat pentru a investi câtuşi de puţine sentimente. Mare parte din firul narativ nu oferă nimic incitant, fiind de altfel plictisitor pe alocuri. Sfârişitul, în schimb, este unul surprinzător şi lasă loc de interpretat că va exista o continuare.

Cumva mă aşteptam ca odată cu ultima aventură a lui Prophet să vină şi nişte evenimente mai piperate, însă povestea este o regresie totală faţă de celelalte două jocuri. În esenţă Crysis 3 este povestea unei omide care devine un fluture. Nu glumesc.

Pe toată durata campaniei v-aş recomanda să nu investiţi prea mult în poveste că nu merită efortul. A se vedea şi interesul pe care mi l-am arătat faţă de această componentă. Totuşi, modificările gameplay-ului fac ca single-player-ul să fie la limita decenţei.

Maximum tot

Nu vă aşteptaţi la schimbări drastice pentru că vorbim de un proiect care a stat probabil 1 an şi jumătate în dezvoltare. Cu toate acestea Crysis 3 aduce câteva schimbări de calitate în mecanica jocului.

În primul rând, Crysis 2 a introdus sistemul de îmbunătăţiri pentru costum ce puteau fi achiziţionate prin asimilarea ADN-ului creaturilor Ceph. Unii ar spune că acest lucru a fost un mic grind fest pentru un shooter atât de rapid, dar eu nu am fost foarte deranjat de faptul ăsta. Mai mult, eram încântat să mai dobor nişte creaturi Ceph al cărui AI era de 3 ori mai bun decât cel al inamicilor CELL. Însă, marea problemă a acestui sistem de îmbunătăţiri era faptul că puteai pune accent pe partea stealth a jocului prin abuzarea abilităţii Cloak.

Dacă cloak-ul era cuplat cu un bonus de regenerare a energiei costumului era asigurată invizibilitatea aproape în permanenţă. Evident, mai exista şi varianta în care abordai jocul în stilul Rambo abuzând de abilitatea Armor care la fel, cuplată cu acelaşi bonus te făcea aproape invincibil.

Pe scurt, Crysis 3 a eliminat o parte din aceste „probleme”. Abilităţile nu mai pot fi folosite cu aceaşi frecvenţă mai ales că pe dificultăţi mari inamicii provoacă pagube cu tona, iar suplimentele de energie se duc foarte rapid.

O altă schimbare în mecanica de abilităţi a costumului este faptul că acum îl poţi îmbunătăţi cu puncte găsite în serviete aruncate random pe hartă. Fiecare servietă găsită valorează un punct şi cu acestea poţi debloca abilităţi cu preţuri variate între 1 şi 3 puncte. Dar cu toate acestea, noile seturi de abilităţi îţi permit să foloseşti până la un număr de maxim 4 abilităţi ale costumului, acestea fiind în majoritate bonusuri pasive. Nu sună atât de rău schimbare mai ales că jocul chiar te lasă să te adaptezi oricărui tip de scenariu.

Cu alte cuvinte, Crysis 3 oferă un sistem flexibil de îmbunătăţiri ale costumului care te forţează să foloseşti armura acolo unde este nevoie, de exemplu.

Folosirea armelor Ceph este noutatea adusă în acest episod. Pe lângă arsenalul Ceph, Prophet a primit şi o suită de arme noi, inclusiv un arc telescopic. În rest, celelalte trăsături ale gameplay-ului nu au fost schimbate cu nimic. AI-ul inamicilor umani CELL este la fel de tălâmb, extratereştrii Ceph fiind ceva mai avansaţi la acest capitol alături de noile tipuri de roboţi Ceph. Ziceam că de data asta poate văd şi eu un joc Crysis în care mă lupt numai cu oameni şi să nu mai am de a face cu creaturi, însă se pare că asta a fost direcţia în care s-a îndreptat toată seria.

Misiunile sunt restricţionate în sensul că lumea este la fel de limitată ca spaţiu, exact ca în Crysis 2…..şi eu fraier să visez înainte de lansare cum că aş fi putut traversa întregul New York ruinat (sau o parte din el) fără restricţii, dar CryTek nu mai iubeşte spaţiul deschis. Menţionez că există şi o mică parte în ultima jumătate a jocului unde poţi controla două vehicule, un buggy şi un tanculeţ, secvenţele fiind foarte liniare, oferind iluzia că de abia atunci poţi să explorezi harta după bunul plac. Repet, să nu vă faceţi speranţe că vă treziţi prin vreun Battlefield 2.

Personalizarea armelor instantă a revenit şi ea, unde un simplu buton te lasă să îţi configurezi o armă în orice situaţie. Şi cam asta ar fi tot ce poate fi regăsit în mecanica campaniei, însă moda e modă aşa că era normal ca acest Crysis nou să vină şi el cu un multiplayer. Nu?

Unreal Tournament cu super costume

Componenta de multiplayer a fost şi ea îmbunătăţită faţă de Crysis 2, CryTek optând pentru un gameplay mai complex. Însă după câteva jocuri, nu ştiu dacă reţeta a fost una bună per total.

Majoritatea modurilor de joc au rămas la fel. Modurile Deathmatch rămân la fel, iar Crash Site şi Spears sunt inspirate din Domination-ul lui UT. De asemenea, mai există şi noul mod Hunter, unde o echipă de agenţi CELL au rolul de a vâna doi jucători Hunter care la rândul lor sunt echipaţi cu super costume permanent invizibile şi înarmaţi doar cu arcuri. Agenţii CELL care sunt omorâţi de către Hunters devin la rândul lor noi Hunters….un stil de gameplay pe care l-am mai întâlnit într-un mod de Half Life 1 prin 1999 ce aborda acelaşi gameplay.

În teorie, tot avantajul ar trebui să fie celor care joacă Hunter, mai ales dacă se folosesc inteligent de hartă, de greşelile inamicului şi mai ales de faptul că sunt permanent invizibili. Însă nu de puţine ori am văzut câte un jucător Hunter şarjând ca un nebun întregi găşti de agenţi CELL.

Pe lângă toate modurile de joc, CryTek scoate aceeaşi porcărie de meniu pentru multiplayer, acelaşi server browser prost unde filtrele de joc nu merg cum trebuie, unde faza de pre-lobby ţine vreo 20 de secunde şi unde conexiunea la servere te forţează să joci cu un ping de minim 60ms. Desigur, te joci un joc ONLINE pe „geniala platformă de distribuţie”, Origin. Mare ispravă. La fel de slabe sunt şi animaţiile personajelor care acum se mişcă ceva mai lent decât în Crysis 2 unde totul părea foarte fluid şi animaţiile chiar erau bine sincronizate cu ce se întâmpla în momentul unui eveniment.

Sistemul de progresie a rămas neschimbat. Perk-urile pot fi obţinute prin level up, în sistemul Call of Duty, adică îndeplinirea unor obiective. Abilităţile rămân la fel, numai că de data asta importanţa modului Armor eclipsează valoarea modului Cloak care nu mai e ce era odată. Arsenalul fiecărui jucător conţine un sortiment de puşti, mitraliere, pistoale etc. ce pot fi personalizate cu o gamă variată de ataşamente deblocate prin folosirea frecventă a armei respective.

Singurele adăugiri în mecanica multiplayer-ului sunt armele Ceph care sunt generate pe hartă în anumite puncte (cel care le colectează primeşte un mic avantaj, dar în acelaşi timp devine şi ţinta prioritară a inamicului) şi vehiculul Pinger care este un robot Ceph ce reprezintă bucuria jucătorului care reuşeşte să îl controleze.

Personal, preferam simplitatea lui Crysis 2, unde multiplayer-ul era mai rapid şi mai puţin îngrămădit cu tot felul de porcării şi unde hărţile păreau mai curate datorită lipsei de vegetaţie scăpată de sub control.  Pe scurt, Crysis 3 MP nu este tocmai rău dacă reuşeşti să treci peste curba de acomodare foarte sus plasată, dar nici nu te îndeamnă să îl mai încerci şi a doua oară.

LacrimiEngine 3

Marele scandal legat de această serie a fost lipsa de personalizare a opţiunilor grafice din Crysis 2 unde portarea evidentă a titlului de pe console pe PC era mai mult decât insultătoare pentru împătimiţii hardware-ului. De data aceasta, CryTek şi-a făcut temele şi odată cu un engine îmbunătăţit vine şi o optimizare ceva mai de doamne ajută. În plus adăugirea unei console şi a unui fişier de configurare care îţi permite să te joci cu multe dintre opţiunile grafice ale jocului oferă libertate celor care doresc să îşi optimizeze fluiditatea vizualului precum şi cea a gameplay-ului.

CryEngine 3 pare a fi o platformă bună pentru a îţi etala capacitatea sistemului de a rula un joc la detalii maxime. Avem încredere în CryTek că poate un patch pe viitor şi o colaborare mai serioasă cu AMD vor naşte o relaţie înfloritoare cu piaţa platformei PC. Din păcate, momentan, jocul rămâne tot la stadiul de port, însă nu aşa de îngrozitor cum a fost cu Crysis 2. Până atunci, screenshot-urile de mai jos sper să vă convingă de potenţialul imens al acestui engine.

Totuşi, ca bonus în pachetul unei plăci video AMD Radeon, Crysis 3 se dovedeşte a fi o unealtă numai bună pentru etalatul puterii acesteia.

Din nou, nimic nou în departamentul audio, jocul fiind fidel din acest punct de vedere. Dialogurile şi voice acting-ul sunt regizate decent, însă pentru cei care caută un izvor de citate bune dintr-un joc video, să nu încerce să le caute în acest joc. Coloana sonoră în care orchestraţia combinată cu muzica electronică reuşeşte să te adâncească în atmosfera jocului şi mai important, intervine fix atunci când situaţia cere.

Crytek inca nu a invatat

Îmi pare foarte rău pentru CryTek că nu a fost în stare să mai lase puţin jocul în dezvoltare pentru a distila elementele de succes din primele două jocuri. Mă gândesc că ar fi fost o îmbunătăţire imensă şi un posibil joc nominalizat pentru Game of the Year, dar se vede de la o poştă că acest titlu a fost scos în grabă pentru a mai ciupi ceva bănuţi din buzunarele celor naivi.

Cred că mai bine îl porecleau Profit în loc de Prophet, căci investitorii ăia EA tare au mai mâncat din plăcinta lui CryTek pentru a lansa în grabă un alt titlu care probabil că va fi uitat în câteva luni. Partea bună este că probabil va costa şi Crysis 3 tot 40 Lei după câteva luni la fel cum  s-a întâmplat şi cu Crysis 2.

Sper ca Cervat Yerli să îşi dea seama că odată cu această franciză şi cu engine-ul proprietar, potenţialul poate fi exploatat cu grijă şi transformat într-o serie de jocuri care ar putea avea un impact mult mai mare asupra lumii gaming-ului. Cred că va mai dura ceva până când se prinde.

Crysis 3 este un joc cu o poveste seacă şi cu un multiplayer mult prea întortocheat. Unde anumite lucruri trebuiau lăsate aşa cum erau ele (şi aici mă refer la multiplayer), cred că povestea putea fi ceva mai incitantă. Acesta este Crysis 3, un titlu FPS fără sare şi piper.

• Storyline: 6
• Grafică: 10
• Sunet: 10
• Gameplay: 7
• Multiplayer: 6
• Overall: 7,8