Spread the love
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Vom vedea. Cam astfel de propozitii imi tot rasuna in cap dupa ce am terminat o parte din noile aventuri ale lui Kratos.

Un personaj caruia parca i-au mancat pisicile limba, dar cu toate astea extrem de expresiv.

Am putea spune ca emo fara niciun fel de problema. Dar nu emo cu parul in ochi. Emo care omoara zei si isi scarpina degetele dezmembrand tot soiul de creaturi.

Desi la suprafata pare o masinarie de ucis, in putul gandirii lui este doar amaraciune ce candva il impingea spre razbunare. Acea nevoie de razbunare s-a transformat cumva in intelepciune cu trecerea timpului.

Si daca nu stii cine este Kratos, atunci merita sa ramai inchis in colivia ta din subsol. Cand terminam God of War III imi spuneam: a, gata, s-a terminat si cu asta.

Si nu, nu se terminase pentru ca au mai scos Ascension care desi este un fel de prolog, mi-a satisfacut nevoia de a mai sfarteca niscaiva monstri.

Acel joc a adus si multiplayer. O aditie foarte distractiva, cel putin pentru mine.

Dar God of War pentru PS4 nu mai aduce nimic din vechia serie. Amicul tau de nadejde este un topor si perspectiva a fost inlocuita cu una 3rd person.

Si acum te-ai trezit si cu un ajutor pe care la inceputul jocului te chinui sa il scapi tu din ghearele monstrilor.

God of War Playstation 4 review | WASD
Atreus la primele ore de curs

 

Story

Povestea a fost mereu pe picior egal cu luptele in acesta franciza. Si nu neaparat povestea in sine, ci stilul de povestire.

Totul este fantasy. Chiar, daca numele zeilor si relatiile dintre ei se regasesc si in mitologie, ceea ce faci tu este total inventat. Dar asta nu te impiedica sa empatizezi cu personajul principal care acum a ajuns sa "indure" mitologia Norse si sa se lupte cu creaturi specifice.

God of War Playstation 4 review | WASD
Nu e el tocmai o creatura, dar e un personaj interesant

Bine, nu toti am trecut prin astfel de trairi ca ale lui Kratos, ca pierderea celor apropiati. Dar empatia face parte din natura umana. Ne putem imagina. Avem capacitatea sa ii intelegem toata furia si frustrarile. Si mai ales reusim sa digeram logica din spatele actiunilor lui.

Desi e cunoscut pentru furia lui si pentru temperamentul vulcanic, in cea mai noua aventura il vedem cum se autocenzureaza si isi tempereaza adesea comportamentul.

O face si pentru ca ii e lehamite de rezbunari, dar si pentru ca trebuie sa ii dea un exemplu fiului sau, Atreus.

God of War Playstation 4 review | WASD

Si chiar de la inceputul aventurii, cand Atreus are o rabufnire dupa infrangerea unui mini boss, Kratos ii spune sec ca nu este pregatit pentru calatorie.

Si ca tot veni vorba de calatorie. Pare atat de insignifiant motivul pentru care ei trebuie sa ajunga pe cel mai inalt munte din toate realm-urile. Ca era dorinta mamei lui Atreus inainte sa moara. Sa se duca amandoi pe cel mai inalt varf si sa imprastie cenusa ei.

Pare o sarcina nedemna pentru un asemenea razboinic. Un gest prea romantic si plin de durere ca sa ne imaginam ca un semi zeu s-ar si gandi sa il faca. Bine, poate si pentru ca in celelalte jocuri este doar un razboinic arogant. Ceea ce acum, la frig, a renuntat sa mai fie.

Dar se vede pe parcursul povestii durerea prin care trece, in ciuda lipsei cuvintelor care sa o exprime.

Cert este ca stilul in care este “povestit” jocul, te face sa joci sa afli mai multe si mai multe si mai multe.

God of War Playstation 4 review | WASD

Povestea principala iti raspunde la intrebarile pe care ti le pui tu ca jucator despre transformarea lui. Iar side quest-urile iti ofera informatii despre lumea noua in care te afli.

M-am trezit prin quest-uri secundare fara sa vreau desi obiectivul meu era sa termin main story ca sa pot scrie review-ul.

Exista si o harta, dar fata de alte jocuri, aici e super greu de citit si sincer sa fiu e si cam inutila pentru poveste. Are totusi o oarecare utilitate cand termini povestea si vrei sa duci jocul in 100%.

Din fericire studioul Sony Santa Monica are un talent aparte la a face totul unic si chiar te poti folosi de repere vizuale pentru a retine anumite rute. La fel cum faci si in lumea reala cand iti amintesti cate un magazin anume ... care nu e Mega Image.

Voiam sa precizez asta pentru ca The Division, de exemplu, desi arata bine, are prea multe texturi repetitive si alte elemente grafice pe care le vezi repetandu-se.

In God of War se repeta doar texturile usilor inchise cu magie.

God of War Playstation 4 review | WASD

Ma rog, ar fi trebuit sa precizez asta la capitolul grafica, dar mi se pare un aspect super important pentru capitolul povestit si pentru felul in care lumea se contureaza in creierul jucatorului.

Ce? Sperati sa va spun despre ce este jocul? Hahaha. Nu o sa vedeti asta. E prea buna povestea ca sa v-o povestesc eu.

Va spun doar ca este despre un tata si un fiu care desi par distanti la inceputul jocului, sunt, de fapt, super apropiati. Se invata unul pe altul lucruri nebanuite si fac asta fara sa para super cringe. Ba mai mult, ar trebui sa serveasca drept exemplu parintilor din Romania relatia celor doua personaje. E drept ca avem un Kratos sever, dar in acelasi timp calm si non violent. Si mai ales fara "bravooooo" si apoi aplaudat dupa ce se da odrasla pe un tobogan :)).

 

Combat si gameplay

Prima impresie a fost ca super molcom combatul. In prima faza nu mergea decat un singur combo. Lovitura puternica care sa ridice inamicul in aer, apoi doua lovituri usoare si apoi aruncare de topor.

Iar daca era un inamic greu si nu il ridica in aer, te plictiseai ferindu-te si aruncand toporul.

Dar asta s-a schimbat in momentul in care am descoperit atacuri runice si a invatat si Atreus sa traga mai bine cu arcul si sa sara pe inamici.

Cert este ca plictiseala dispare foarte repede. Si asta chiar daca nu ai buton de sarit ca sa poti initia combo-uri din saritura.

Cel putin pe mine ma distra sa sar si sa incep sa flutur Blade-urile din aer in GoW-urile vechi.

Acele atacuri runice despre care vorbeam mai devreme sunt de fapt niste abilitati pe care le dobandesti dupa ce, evident, gasesti niste rune. Si partea misto este ca le poti schimba intre ele dupa cum ai chef.

Imbunatatirile aduse armelor, armurilor si talismanelor il fac sa semene a RPG si nu e un lucru rau. Dar dureaza ceva pana te obisnuiesti cu toate resursele si banii din joc.

Bine, poti tolera total aceasta componenta si sa imbunatatesti random armurile sau sa il pui pe unul dintre pitici sa iti faureasca una mai buna. Ideea e ca daca n-ai chef sa inveti acest sistem nou, tot vei reusi sa termini povestea. Diferenta o face momentul in care ajungi overpowered.

Acelasi lucru este valabil si pentru Atreus. Si el poate folosi un atac runic. Si in momentul in care fi-tu invata toate skill-urile, chiar isi face simtita prezenta in lupte.

Unde la inceputul jocului te face adesea sa crezi ca e o “remorca” in toata calatoria.

Si asa se simte si el si incearca mereu sa-ti dovedeasca capabilitatile lui de luptator.

Cauta mereu recunoasterea lui Kratos si nu pentru ca i-ar cunoaste trecutul de ucigas de zei si razboinic de neinvins, ci pentru ca este tatal lui.

Dupa multe lupte intreaba daca s-a descurcat bine. Asa cum fac si pruncii in parc dupa ce reusesc sa se catere pe o panza de “paianjen” mai dificila.

Desi am tot auzit discutii despre open world, God of War nu este asta. Este cat se poate de liniara progresia si te poti intoarce in diferite locuri. In anumite situatii chiar esti obligat sa te intorci.

Asa ca din aceasta perspectiva da, e mai open un pic decat mersul inainte pe o singura sfoara, asa cum au fost toate iteratiile de GoW de pana acum. Dar nu e open world.

 

Muzica si grafica

Muzica

Va spun cat se poate de sincer ca prima oara cand am inceput sa il joc nici nu am sesizat muzica. Eram fascinat de claritatea texturilor lui Kratos.

Dar noroc ca am inceput sa il joc si a doua oara ca sa inregistrez video si am zis sa fiu atent si la muzica.

Este tematica si se modifica in permanenta in functie de zona in care te afli si de actiunea care se petrece pe ecran. Finalul, de exemplu, mi-a zbarlit pielea pe mine.

Si atunci cand constientizezi ca e vorba de o muzica superba, te simti stanjenit ca ai putut tolera si ignora o componenta care de fapt isi facea simtita prezenta in surdina.

Pana la urma, sentimentul ca iti creste adrenalina este condus de toate elementele jocului si fara muzica buna nu as vrea sa stiu care ar fi rezultatul.

 

Grafica

Desi PS4 si PS4 Pro nu sunt dotate cu cele mai performante GPU-uri de pe planeta, ceea reusesc sa stoarca unele studiouri de jocuri din aceste unitati este de-a dreptul mind blowing.

Primul adevarat soc l-am avut cu Horizon Zero Dawn. Am ramas prost in fata monitorului. Ce peisaje.

Iar la God of War am ramas mut din prima. Detaliile corpului lui Kratos imi pareau ireal de bine definite. Si cel mai mult mi-a placut ca nu sunt 4 miliarde de glow-uri, blur-uri si alte efecte menite sa ascunda slutenia texturilor proaste asa cum se intampla in majoritatea jocurilor pe PC.

Bine, fiind vorba de 3 dispozitive mari si late pe care va rula jocul, dintre care 2 sunt extrem de apropiate ca specificatii (PS4 si PS4 Slim) putem spune ca e ceva mai simplu sa optimizezi jocul. Nu cred ca simplu este termenul potrivit. Dar asta mi-a iesit acum prin degete.

Eu l-am jucat in 1080P cu favor performance si cu Motion Blur dezactivat. Am ales sa dezactivez acest efect din doua motive. Il urasc si ma face sa vomit si al doilea pentru ca scade performanta ca dracu si simti lag-ul.

Mai jos aveti o galerie cu capturi realizate in timp ce ma jucam. Din pacate sunt still-uri din inregistrarea video pe care am facut-o in timpul jocului. Am sa refac manual o parte din ele ca sa va puteti clati ochii corespunzator.

 

Verdict

God of War l-am considerat mereu un motiv intemeiat pentru care sa iti cumperi Playstation. Si noua aventura se ridica la acelasi nivel si partea buna este ca mai sunt cateva jocuri exclusive incredibil de bune.

Despre unul dintre ele am amintit mai sus si chiar va recomand sa il incercati daca va pasioneaza scenariile post apocaliptice. Dar sa treceti al el dupa ce vedeti 100% completition in God of War.

Chiar daca nu le-ai jucat pe celelalte God of War din serie, nu vei avea lacune. Totul este explicat super bine tocmai ca sa fie usor de inteles si indragit chiar si de catre jucatorii noi.

Daca le-ai jucat pe celelalte vei intelege un singur lucru mai usor, de ce nu se mai enerveaza Kratos asa usor.

Este posibil sa te intristeze faptul ca nu mai sunt acele lupte epice cu monstri enormi (desi exista una cu un dragon), dar la fel cum a evoluat Kratos, a evoluat si jocul. A apus era acelor quick time events cu o mie de apasari de butoane random care pe mine unul ma enervau la maxim.

Daca dupa God of War III ramaneai in cap cu o lupta care ti s-a parut epica, dupa terminarea acestui nou God of War ramai trist. Sunt niste cliffhanger-e care te fac sa simti un nod in gat. Dar pana la urma asta e toata frumusetea unei povesti bune. Sa te lase sa stai linistit sa te gandesti la ce ar putea urma.

Altfel, vei indragi relatia dintre el si fiul lui si sunt convins ca iti va trezi curiozitatea si despre celelalte jocuri din serie pe care nu stiu cum vei suporta sa le joci pentru ca arata absolut oribil pe langa actualul GoW.

Ma bucura extrem de tare ca nu este vorba de un reboot clasic al seriei asa cum am vazut in cazul Tomb Raider, ci o evolutie naturala a personajului.

Povestea a mers exact in directia in care trebuia. Kratos a facut un copil. Ca noi toti ceilalti :).

A meritat asteptarea. Este un joc absolut superb. Multumim PlayStation pentru review code.

  • Poti comanda de pe acum God of War si primesti diverse bonusuri in joc

Spread the love
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Leave a Reply

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.