Watch Dogs 2 e un titlu important al Ubisoft, iar noi am decis sa ne spunem parerea despre joc.

În cea mai recentă întrupare a lui Ubisoft, The Open World Game, producătorii au avut ideea revoluționară de a imagina cum ar fi GTA dacă ai sta tot timpul pe telefon (pe telefonul din joc, nu pe ăla pe care probabil stai în realitate până se încarcă GTA). Ce a ieșit a fost, surprinzător, chiar decent.

 

O poveste modernă

În joc, ești Marcu (n-ai arc, ăla e în alt joc). Presupun că Marcu are și un nume de familie, dar nu l-am ținut minte pentru că nu m-a prins.

Watch Dogs 2 review
Poți să fii și Biggie Smalls dacă vrei.

Marcu e un hipster hacktivist care se luptă cu sistemul, sistemul fiind reprezentat de o corporație care implementează conceptul de smart city în San Francisco, prin care conectează tot ce se poate conecta (calculatoare, telefoane, televizoare, camere de securitate) și ce nu se poate conecta (țevi, capace de canal) la o singură rețea mare, într-un spasm de Internet of Things. Corporația asta, bineînțeles, folosește accesul la tot pentru a aduna date despre toată lumea și pentru a controla tot (prin șantaj, preferabil).

Watch Dogs 2 review
Și pentru a te lăsa pe tine să faci chestii să explodeze.

Povestea e un terci, dar e bine că nu se ia în serios, sau sper că nu se ia pentru că eu n-am putut. E plină de “pop culture references” care sunt și amuzante ocazional, dar nimic la nivelul celor din GTA 5.

În mare, mi-a lăsat impresia că povestea a fost distilată de un departament de marketing încercând să atingă un public țintă care nu le era clar nici lor.

Watch Dogs 2 review
Ăștia sunt oamenii cu care se presupune că trebuie să ții.

 

Gameplay

Ziceam că e GTA pe telefon, și cum în realitate stai pe telefon de plictiseală (eu, cel puțin), au trebuit să schimbe câteva lucruri.

Te plimbi prin lume, cumperi haine și arme, conduci, împuști oameni și faci vrăji cu telefonu’, ca în visul umed al fiecărui adolescent care s-a gândit să-și pună kali pe telefon.

Watch Dogs 2 review
Ocazional mângâi câini.

Poți interacționa cu tot felul de obiecte și oameni cu ajutorul telefonului, faci țevi să explodeze, panouri electrice să țiuie ca să atragă oameni, faci grenade să se declanșeze în buzunarele inamicilor și tot felul de alte prostii care sunt destul de interesante.

Povestea presupune că ești un fel de haiduc al internetului și jocul îți oferă o grămadă de posibilități să te furișezi prin misiuni. Poți să faci telefoanele inamicilor să vibreze ca să le distragi atenția când treci pe lângă ei, poți să plimbi o mașinuță teleghidată prin misiune ca să nu te expui tu direct și, dacă vrei, totuși, să faci misiunile direct, ca un bărbat adevărat, jocul are un sistem de stealth și movement din cover în cover inspirat din Splinter Cell.

Watch Dogs 2 review
În imagine, tu, ca un bărbat adevărat.

Trusa ta de jucării disponibile e legată de un skill tree. Tot ce faci îți dă XP (i se zice followers aici), care îți dă puncte cu care deblochezi abilități. Îți crește numărul de followers inclusiv când îți cumperi haine noi, moment acompaniat de o animație a personajului tău prin care își face niște selfie-uri, ceea ce e un detaliu drăguț, care adaugă la povestea pe care jocul încearcă să o spună.

Problema cu povestea e că e complet disociată de gameplay. Nu există niciun fel de penalizare dacă te porți ca un sociopat, împuști sau sugrumi pe toată lumea. Tot primești followers și ți se zice că faci un lucru bun și salvezi oameni.

Watch Dogs 2 review
Oameni salvați.

Evident, e mult mai ușor să joci așa, pentru că AI-ul e destul de prost (am avut gărzi care se blocau dansând pe mese sau în pereți) și, oricum, nu poți să ascunzi cadavre.

Jocul e fun și așa, dar destul de stupid.

Watch Dogs 2 review
Nu e neapărat rău.

Presupun că Ubisoft a vrut inițial să implementeze facțiuni în joc, dar nu sunt dezvoltate prea mult în produsul final.

Poliția se plimbă pe stradă, nu apare doar când faci tu ceva, și mi-a plăcut că ai o abilitate prin care poți chema o mașină de poliție să salte aproape orice NPC din joc. Dacă nu te satisface poliția, poți să chemi și niște mafioți care să încerce să omoare pe cine vrei.

Watch Dogs 2 review
Siguranță și încredere.

Problema și aici e AI-ul oligofren. Dacă bruiezi personajele suficient de mult, poți să faci polițiștii pe care i-ai chemat să se împuște cu inamicii tăi. Au fost situații în care am reușit să declanșez o reacție în lanț și poliția mi-a rezolvat singură misiunea, dar au fost cazuri în care se împușcau un polițist cu un inamic în timp ce toți prietenii lor doar se uitau.

Am observat și că jocul tinde să crape când încercam să forțez situații de genul ăsta.

Oricum, după o vreme am ajuns să trec problemele astea cu vederea din cauza varietății de comportament oferită de AI. NPC-urile reacționează diferit la ce faci, pot fugi dacă îi ameninți cu arma sau se pot da jos din mașină, sună la poliție dacă te văd cu arma pe stradă, unii ies din mașină și țipă la tine dacă îi tamponezi, alții încearcă să te dea pe tine jos ca să te bată. E destul de amuzant.

Watch Dogs 2 review
Personajele care nu îți sunt ostile reacționează la jucăriile tale.

 

Multiplayer

Asta e partea cea mai bună a jocului, în opinia mea, pentru că e implementată într-un stil asemănător cu seria Dark Souls. Bifezi din opțiuni dacă vrei să faci parte din diferitele activități din multiplayer și te trezești inclus în ele în timp ce te plimbi normal în single player și faci misiuni.

Watch Dogs 2 review

Te poți înhăita cu alți jucători pentru a face misiuni co-op, poți încerca să ajuți poliția să oprească un jucător care face ravagii prin oraș sau te poți trezi că încearcă alt jucător să-ți fure datele și trebuie să-l identifici și să-l oprești.

Bineînțeles, poți să te apuci tu să încerci să furi datele cuiva, situație în care ți se dă o țintă și îți apare individul în joc. Cu activitățile astea m-am distrat cel mai mult, urmărind alți jucători, încercând să mă port cât mai mult ca un NPC ca să nu mă observe, în timp ce alergau de nebuni în cerc, de la om la om, încercând să mă găsească.

Watch Dogs 2 review

În situația în care alți jucători te găsesc, trebuie să fugi de ei și aici e cel mai distractiv să folosești toate vrăjile pe care le-ai învățat pe telefon, cum ar fi să transformi gurile de canal de care treci în mine și să vezi cum guvizii explodează în urma ta, încercând să te prindă.

Watch Dogs 2 trailer

 

Grafică, sunet, performanță și alte prostii

Jocul arată bine, ca mai orice titlu AAA din ultimii ani. Ce am apreciat mult la el e că GPS-ul îmi arată pe unde să merg în ecranul principal al jocului, nu doar pe minimap, și am putut să mă bucur de cum arată.

Watch Dogs 2 review
GoTY!

Pe lângă asta, personajul are căști, ceea ce înseamnă că poate să asculte muzică și când iese din mașină, ceva ce am tot vrut în GTA.

Aspectele astea două m-au lăsat să mă scufund destul de bine în lumea și atmosfera jocului.

Animațiile și voice acting-ul susțin și ele destul de bine atmosfera și reușesc să facă personajele destul de simpatice (chiar dacă povestea le duce uneori în penibil).

Watch Dogs 2 review

Pentru review, am folosit un sistem cu procesor I7 4790K, cu 16 GB de RAM și GPU GTX 980. Cu detaliile pe high, jocul mergea constant la 60 fps, dar performanța a scăzut simțitor pe ultra (minimul fiind sub 30 fps).

Am ținut jocul pe SSD și load time-urile au fost foarte mici, ceea ce m-a suprins plăcut după ce mă obișnuisem cu GTA, mai ales pentru partea de multiplayer.

În general, jocul a mers bine, când a vrut să meargă, pentru că inițial a avut o grămadă de probleme, de la ecran negru la pornire, la crashuri (mai puține în ultimul timp), la save game corupt, dar care s-a hotărât să funcționeze din nou după ce l-am lăsat două zile în pace.

A fost foarte frustrant, în mare pentru că Watch Dogs 2 e fun și voiam să joc.

Watch Dogs 2 review
Trebuia să aflu cine mă suna…

 

Concluzie

Cumva toată treaba cu GTA pe telefon merge, pentru că m-am simțit mai tot timpul ca și cum puteam să fac ceva, să aleg cum vreau să interacționez cu ce e în jurul meu, ceea ce nu am simțit prea des în alte jocuri. Tot ce făceam îmi dădea bani sau followers, ceea ce dădea o impresie plăcută de progression.

Cel mai ușor îmi e să compar Watch Dogs 2 cu GTA 5 și, deși GTA e clar mult mai mare și cu mult mai multe chestii în el, cumva ce mă lasă Watch Dogs să fac mă atrage mai mult, poate și pentru că a trecut ceva vreme de când a apărut GTA, dar nu cred că e doar asta. Oricum, e un joc decent, de la Ubisoft. A trecut ceva vreme.

  • Cumpără Watch Dogs 2 de aici

Watch Dogs 2 review

Review overview
Gameplay - 9
Sunet - 9
Grafică - 10
Story - 6
Multiplayer - 9
Summary Cel mai ușor îmi e să compar Watch Dogs 2 cu GTA 5 și, deși GTA e clar mult mai mare și cu mult mai multe chestii în el, cumva ce mă lasă Watch Dogs să fac mă atrage mai mult
8.6
Tagged

Similar Articles

One thought on “Watch Dogs 2 review

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.