Pentru acest articol am avut la dispoziţie doar modelul 661. Evident, la fel ca pe vremea străvechiului Pentium 4 există dileme cu privire la numerotarea procesoarelor. Primul lucru care m-a făcut curios a fost acel 1 din coada numelui. Ce are în plus sau în minus 6×1 faţă de 6×0? Nu foarte multe lucruri. De fapt are şi în plus dar şi în minus.
Aş putea spune că cele cu 1 la coadă sunt mai potrivite segmentului multi-media/home usage pentru că cipul grafic are o frecvenţă mai mare şi pentru că nu există suport pentru inutilul (acasă) V-Pro, VT-d şi TXT. Tabelul de mai jos vă va oferi o imagine de ansamblu mult mai bună decât proza.
Turbo Boost a rămas neschimbat pentru segmentul desktop. Pentru cel mobil însă este foarte interesant. După cum deja trebuie să ştiţi, la i7 seria 800 şi 700 frecvenţa poate creşte în funcţie de nevoie dar să nu depăşească TDP-ul maxim, adică putem avea fie 3,6 GHz pe un singur nucleu, fie 3,3 pe două fie 2,8 pe toate. Cam la fel funcţionează şi cu noile procesoare, însă dacă cumva este nevoie de procesare grafică şi nu este nevoie de foarte multă putere din partea procesorului, este crescută doar frecvenţa cipului grafic în timp ce cea a CPU-ului poate fi redusă. Ce câştigăm de aici? Probabil un plus minuscul de autonomie. Oricum, ideea că cipul grafic se ajustează şi el în funcţie de nevoie este destul de bună pentru laptop-uri.
Voltajul unui i5 661 este de doar 1,1v iar TDP-ul maxim poate ajunge la 87W.
Să nu vă lăsaţi păcăliţi de monstruozitatea aia de frecvenţă a cipului grafic, singura lui abilitate este de a rula filme HD, în rest este leneş ca orice ~GPU produs de Intel până acum. Teste cu el nu o sa vedeţi însă vă voi spune de pe acum cam ce ştie să facă.
Ştie să ruleze un Blu Ray şi să ţină procesorul ocupat între 8 şi 11% în timp ce dacă este folosit un Radeon HD5750 utilizarea este de doar 5-8%.
Ştie să ruleze câteva jocuri dar acestea sunt departe de a fi jucabile. Far Cry 2 la 1680*1050 cu totul pe Very High? 🙂 amuzant…4,84 fps. Ce? La ce rezoluţie rulează fluent? La 320*240 se mişca cu aproximativ 45 fps.
Am mai rulat şi un joc mai puţin solicitant, Street Fighter 4. Rezultatele sunt aproximativ la fel. SF4 este totuşi ceva mai pretenţios şi necesită 60 fps pentru a putea fi jucat bine. Am reuşit să atingem 70 fps chiar, însă la 640*480 şi cu absolut orice setare grafică pusă pe low sau pe off. Imaginea arăta exact ca arcade-urile old school 🙂 Aşadar, în niciun caz nu se poate juca ceva modern pe acest cip grafic. Dacă vă întrebaţi de ce rulează atât de slab jocurile, răspunsul este pentru ca are doar 12 procesoare unificate (shadere).
Dar hai să discutăm un pic şi despre chipset.
Procesorul l-am testat pe o placă de bază produsă şi comercializată de Intel ce vine echipată cu noul H55. Proprietatea numărul 1 al acestei plăci de bază sunt ieşirile video ale ei, iar pe locul doi preţul. Hai să vedem cum arată diagrama întâi.
Dacă în loc de H55 este folosit alt chipset, evident nu vom mai avea niciun fel de suport video. Aşadar, toate proprietăţile interesante pentru un HTPC sau un thin client dispar. În rest, caracteristicile lui H55 sunt… mainstream.
