Republic of Gamers a devenit, fără doar şi poate, unul dintre cele mai emblematice brand-uri în lumea componentelor. Fiind construite pentru gameri, plăcile de bază din această familie s-au dovedit a fi întotdeauna mai avansate decât plăcile de bază clasice.

Fie că a fost vorba de o placă de sunet mai deşteaptă sau de un sistem de răcire mai ingenios, sau de capabilităţi de overclocking mai speciale, Maximus, Rampage şi Crosshair au fost întotdeauna în topul alegerilor celor pasinonaţi de hardware.

asus-maximus-5-gene-001Vă spun cât se poate de sincer că, de două generaţii încoace, eu am folosit doar Maximus pentru platforma de test tocmai pentru că doream ceva compact, dar în acelaşi timp şi puternic. Să nu vă mai spun că PC-ul meu a fost şi el construit tot în jurul acestei plăci de bază pentru că îmi doream un PC ce poate fi transportat uşor.

O dată cu Z77 şi apariţia unei plăci de bază mATX de gaming de la alt producător, se poate întâmpla o schimbare şi în ceea ce priveşte preferinţele pentru platforma noastră de test.

Dacă vom trece la Maximus V Gene sau nu urmează să aflăm şi noi într-un viitor foarte apropiat.

 

Trecând peste această mică paranteză, voi începe să vă prezint caracteristicile acestui pitic nervos.

Mi-a plăcut întotdeauna faptul că, deşi au fost mereu echipate cu cip-uri audio Realtek, ASUS au oferit şi software-ul de la Creative, X-FI MB 1 sau 2 în funcţie de generaţie.

Practic, având suport pentru EAX, se reduce necesitatea unei plăci de sunet dedicate şi astfel scade costul total. Evident, calitatea sonoră nu este aceeaşi ca a unei plăci de sunet Xonar, însă se poziţionează clar peste plăcile de sunet „chioare”.

Fiind dotată cu două slot-uri PCIe X16, am putut testa configuraţii CrossFire X şi SLI fără nicio problemă, chiar dacă totul este ceva mai înghesuit pe PCB.

O caracteristică ce exprimă de altfel şi fiabilitatea plăcii o reprezintă dotarea în totalitate a acesteia cu condensatori solizi.

La capitolul stocare, Gene stă excelent, fiind dotată cu 6 port-uri SATA dintre care 4 sunt puse la dispoziţie de către chipset-ul Intel, iar 2 de către controller-ul ASMedia (6 Gbps). Cele din chipset sunt 2 compatibile cu SATA 6Gbps, iar 2 sunt SATA 3Gbps.

În ceea ce priveşte conectivitatea, dispunem de 4 port-uri USB 3.0 pe panoul I/O şi alte două pentru front panel, iar în zona USB 2.0 avem nici mai mult nici mai puţin de 8 astfel de port-uri.

O dotare foarte interesantă constă în acel miniPCIe combo ce pune la dispoziţie fie un slot mSATA, fie unul mini PCIE. La acesta se poate conecta fie un SSD pentru a beneficia de Intel Smart Response fie o placă de reţea wireless şi astfel salvăm un slot PCIe de la ocupare.

 

ÎVorbind despre overclocking, Maximus V Gene ţine pasul cu plăcile de bază full ATX, prin noul DIGI+ Power Control şi, să nu uităm, prin zona Probe It, spaţiu dedicat contactelor electronice ce permite măsurarea celor mai importante voltaje.

Veţi vedea mai jos ce treabă bună face regulatorul de tensiune şi cât de stabil menţine voltajul.

 

Hai să vedem cum arată placa de bază din toate unghiurile

 

{gallery}/2012/03-hardware/asus-maximus-5-gene/galerie:160:110:0:1{/gallery}

 

Layout-ul plăcilor Maximus Gene mi-a plăcut întotdeauna pentru că deşi sunt mici, ai spaţiu suficient pentru orice. De data aceasta, însă, zona din jurul procesorului a făcut ca accesul degetelor mele să fie restricţionat atunci când am montat cooler-ul Ninja 2.

Este de apreciat faptul că au sărit cel de al doilea slot, pentru că este logic că pe mâinile oricărui tip de utilizator ar ajunge, acel user va instala o placă video dual slot şi, astfel, amplasarea lui ar fi fost inutilă.

 

Teste

Testele pe care le-am realizat au avut legătură strict cu overclocking-ul folosind o soluţie de răcire cu aer. Benchmark-uri nu veţi vedea niciodată în prezentările noastre de plăci de bază deoarece este ilogic. Practic diferenţele de punctaje pe care le-aţi putea vedea ar apărea de la felul în care fixează fiecare placă de bază BCLK-ul. De exemplu, pe o placă de bază GIGABYTE vom avea întotdeauna un BCLK peste 100 MHz, adică 100,03 MHz, iar pe una ASRock vom vedea 100,46 MHz, în timp ce una ASUS 100, 00 MHz (frecvenţele sunt exemple).

Par minore diferenţele, însă, la ASRock, de exemplu, frecvenţa finală este cu aproximativ 35 MHz mai mare decât cea specificată de către Intel. Având aceste lucruri în minte, diferenţele de performanţă sunt, de fapt, artificiale, mai ales dacă discutăm despre frecvenţe default.

Nu este normal ca o placă de bază să fie considerată mai performantă decât alta doar pentru că obţine 6,88 puncte în Cinebench 11.5R, iar cealaltă obţine 6,86 puncte. Acea diferenţă minoră de puncte apare doar pentru că unele plăci de bază overclockează procesorul cu câţiva MHz atunci când rulează la frecvenţa default.

Aşadar, dacă vedeţi pe undeva o comparaţie între două placi de bază şi concluzia este că una oferă o performanţă mai mare decât alta, puteţi să luaţi un shotgun şi să îl scăpaţi de suferinţă pe acel tester.

 

4.7 GHz – 1.240v – memorii@2133 MHz – Vtt: 1.3v

4.7

 

4.8 GHz – 1.340 – memorii@1333 MHz – Vtt: 0.950v

4.8

 

Pentru a putea ţine stabil procesorul la 4,8 GHz, a fost nevoie să alegem cel mai ridicat nivel de Load Line Calibration, ceea ce a dus automat la o încălzire mai puternică a procesorului. Pentru a putea totuşi să rulăm măcar un Prim95, a fost necesar ca Vtt-ul să fie setat la o valoare mai mică decât cea necesară funcţionării memoriilor la 2133 MHz.

 

Concluzii

asus-maximus-5-gene-003În ciuda faptului că discutăm despre o placă de bază mATX, Maximus V Gene este foarte dotată şi iese în evidenţă imediat graţie multitudinii de opţiuni mai ales pentru overclocking. Aşa cum ne-am obişnuit până acum, ASUS a inclus acel CPU Step Up şi pe această placă de bază şi valoarea de 4,6 GHz poate fi atinsă fără niciun fel de efort.

Ţin să le dau dreptate celor de la ASUS pentru alegerea acestei frecvenţe ca fiind cea mai mare pentru easy OC, pentru că Maximus V Gene este o placă de bază mATX, iar în mediul în care aceasta va fi instalată, nu va fi niciodată spaţiu suficient pentru o răcire performantă. Evident, dacă nu cumva placa este montată într-o carcasă full ATX, ceea ce ar fi complet lipsit de logică.

În încercarea de a aduce cât mai multe lucruri interesante, ASUS a oferit în pachet şi acel mini PCIe/mSATA combo. Este o iniţiativă interesantă, pentru că placa de bază devine foarte versatilă. Acel combo este, însă, total inutil pentru un gamer care, de altfel, este şi potenţialul cumpărător al acestei plăci de bază.

 

ASUS Maximus V Gene poate fi cumpărată de la Oktal.ro la preţul de 929 Lei

Similar Articles

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.