La baza arhitecturii celei de a doua generaţii de procesoare Core evident că stă prima, doar că există o sumedenie de îmbunătăţiri care se observă în practică.
Între cele două procesoare pe care le-am testat există câteva diferenţe: HyperThreading-ul (tehnologie prezentă doar pe modelul 2600K), cantitatea de memorie cache în L3 şi frecvenţa. Modelul 2500K vine tactat la 3,3 GHz şi pune la dispoziţie prin Turbo Boost 2.0 o frecvenţă maximă de 3,7 GHz, iar 2600K vine la 3,4 GHz iar frecvenţa poate urca până la 3,8 GHz.
Dintre toate caracteristicile noi ale celei de a doua generaţii de procesoare voi discuta doar despre două, extrem de importante: Turbo Boost 2.0 şi Smart Cache.
Turbo Boost 2.0 face acelaşi lucru precum prima versiune, adică creşte automat frecvenţa procesorului în funcţie de nivelul de încărcare. Diferenţa dintre cele două este că la versiunea 2.0 frecvenţa creşte în funcţie de TDP ales.
Smart Cache reprezintă de fapt cache-ul shared, care este alocat dinamic fiecărui nucleu în funcţie de nivelul de încărcare. La această memorie cache are acces şi cipul grafic, fiind practic interfaţa între nucleele procesorului şi cipul grafic.
Vă povesteam, pe vremea în care au apărut primele procesoare cu cipuri grafice integrate, că Intel ţinteşte către platformizare, totul cât mai inghesuit şi compact, dar mai ales cât mai performant. O inghesuire ca cea pe care o vedem la primele procesoare cu cipuri video integrate sau cea prezentă în cele noi nu reprezintă un scenariu foarte nou. Adică să înghesui totul într-un singur cip este destul de simplu dacă este vorba de low performance şi un set de instrucţiuni foarte strict. Mai dificil devine însă dacă se pune problema de rularea de aplicaţii diferite, cum sunt cele pentru PC-uri sau MAC-uri sau orice alt tip de computer de asemenea dimensiune, unde nu este nevoie doar dimensiuni reduse ci şi de performanţă care nu trebuie să fie mai prejos de cea oferită de concurenţi.
Aşa că având aceste aspecte în minte, Intel a dat bine la nicovală şi ciocan şi a scos o arhitectura foarte bine pusă la punct.
Am uitat să precizez la începutul articolului, dar despre cipul grafic integrat nu vom discuta absolut deloc deoarece este pe plan secundar pentru noi, utilizatorii de plăci video nervoase aka gamerii. Aşa că vă puteţi aştepta şi pentru acest subiect la un articol în viitorul apropiat.
Diagrama platformei pare cunoscută pentru că seamănă izbitor de tare cu cea de la P55/H55.
Alte detalii vom mai discuta pe parcurs, printre teste.
